Ministrul Mihai Fifor trebuie să îşi prezinte urgent demisia

La data de 10 iunie 2015, dl. Ioan Rus, pe vremea aceea ministru al Transporturilor într-unul dintre cele câteva guverne conduse de dl. Victor Ponta, a făcut o declaraţie complet nepotrivită referitoare la românii din străinătate. Câteva ore mai târziu, dl. Rus îşi prezenta demisia. O tempora, o mores!

Pe 21 iunie, acelaşi an, premierul Victor Ponta trimitea la Cotroceni propunerea ca înlocuitorul d-lui Ioan Rus să fie dl. Mihai Fifor. Absolvent de Filosofie, cu un doctorat în Antropologie. Preşedintele Klaus Iohannis a respins fără prea multe explicaţii propunerea, dl. Ponta a comentat că la mijloc ar fi fost vorba despre o ambiţie a d-lui Iohannis, o modalitate prin care acesta încerca să îi semene predecesorului său în funcţie, dl. Traian Băsescu.

Din anul 2017, dl. Mihai Fifor a ocupat câteva funcţii guvernamentale. Preţ de vreo câteva zile a fost chiar prim-ministru interimar. Era unul dintre puţinii miniştri din Executivele al căror premier adevărat a fost dl. Liviu Dragnea care lăsa impresia că este cât de cât potrivit pentru o funcţie guvernamentală. Destul de scump la vorbă, ceea ce pentru un ministru al Apărării, aşa cum încă mai este astăzi dl. Fifor, poate însemna o calitate, nedornic de scandaluri, bun vorbitor de limba română (ceea ce în guvernele PSD-ALDE care s-au succedat din ianuarie 2017 a ajuns să fie o excepţie preţioasă), degajând chiar o anumită eleganţă. La bursa zvonurilor dobândise o oarecare valoare de întrebuinţare ştirea că dl. Fifor ar putea fi posibilul înlocuitor al doamnei Viorica Vasilica Dăncilă, evident incapabilă să facă faţă sarcinilor imense pe care le va incumba preluarea de către România, la data de 1 ianuarie 2019, a preşedinţiei Consiliului European. Practic, a Uniunii Europene.

Totul părea cât de cât ok cu dl. Fifor, cei care îşi mai aminteau de tărăşenia din iunie 2015 chiar se întrebau dacă nu a fost cumva atunci într-adevăr vorba despre o ambiţie a d-lui Klaus Iohannis. Aceasta până în urmă cu două zile când, la o televiziune, ministrul Apărării Naţionale a făcut o declaraţie de o gravitate extraordinară. A vorbit despre rachete balistice care s-ar afla la baza de la Deveselu. O afirmaţie cum nu se poate mai pe placul ruşilor, care au în România nenumărate interese şi care chiar prin glasul preşedintelui ţării, Vladimir Vladimirovici Putin, au susţinut că în România se află armament care, la o adică, ar urma să fie folosit împotriva lor. Aceste alegaţii au fost în repetate rânduri respinse atât de preşedintele Klaus Iohannis, cât şi de oficialităţi americane, dar şi de secretarul general NATO.

Ruşii i-au mulţumit pe un ton satisfăcut-ironic d-lui Mihai Fifor. Acesta le livrase gratis o informaţie care, chiar dacă este inexactă, serveşte cum nu se poate mai bine propaganda lor anti-NATO. Dl. Mihai Fifor s-a încurcat în explicaţii care de care mai caraghioase. A încercat să nege ceea ce este de domeniul evidenţei. Că a pronunţat sintagma rachete balistice.

Acum, din două, una. Ori dl. Fifor a dezvăluit, fără să vrea, un secret militar de maximă importanţă şi astfel este autorul unui dezastru, ori a vorbit fără să ştie despre ce vorbeşte. Şi într-un caz, şi în celălalt, dl. Fifor nu mai are ce căuta la conducerea Ministerului Apărării Naţionale. Fiecare oră în plus pe care dl. Mihai Fifor o petrece în fruntea ministerului cu pricina nu face decât să aducă grave daune de imagine ţării, să ştirbească încrederea pe care aliaţii din NATO o au în ţara noastră. Firesc ca ei să se întrebe ce garanţii mai poate avea Alianţa din partea unui aliat care are în fruntea ministerului Apărării un ministru ori limbut iresponsabil, ori incompetent fără grad de comparaţie.

Dl. Mihai Fifor trebuie să demisioneze. Ceea ce a făcut domnia-sa, faptul de a fi fost cu voie sau nu pe placul maşinăriei de propagandă a Rusiei, este infinit mai grav decât prostiile pe bandă rulantă livrate presei de d-na Dăncilă sau de dl. Petre Daea.