Ministrul Culturii, schimbare de poziţie radicală: Muzeul Holocaustului, în curtea Antipa. „Poziţia ministrului este de neînţeles“
0
Directorul Muzeului Antipa, Ovidiu Popa, a declarat că decizia Ministerului Culturii de a amplasa Muzeul Holocaustului în curtea Muzeului Antipa, creând astfel un complex muzeal, este „de neînţeles”, după ce cu doar câteva ore înainte ministrul susţinuse într-o conferinţă de presă necesitatea unei consultări publice cu privire la amplasarea Muzeului Istoriei Evreilor.
„Înainte de anunţul postat seara pe site-ul Ministerului Culturii, ministrul Valer-Daniel Breaz exprimase, într-o conferinţă publică, un alt punct de vedere cu privire la amplasarea Muzeului Holocaustuluim. Această poziţie era consistentă cu discuţiile pe care personal le-am avut cu acesta, şi subliniau importanţa păstrării intacte a Muzeului Antipa şi necesitatea unei comisii tehnice pentru amplasarea Muzeului Istoriei Evreilro din România. Spre seară a apărut acest comunicat postat pe site-ul ministerului care nu se potriveşte cu poziţia ministrului exprimată în această perioadă. Ideea unui complex muzeal, din care să facă parte Muzeul Ţăranului, Muzeul de Geologie alături de Muzeele Antipa şi Holocaustului nu pare a avea o logică. De aceea sunt un pic reţinut în a presupune că este un punct de vedere asumat de ministrul Culturii. Cu doar câteva ore înainte acesta propunea necesitatea unei comisii tehnice care să stabilească amplasamentul potrivit pentru Muzeul Holocaustului. Acesta pare un punct de vedere raţional. Precizările venite seara, sunt de neînţeles”, a declarat Ovidiu Popa, directorul Muzeului Antipa.
„Am avut în ultimele zile o serie de discuţii cu experţi din zona de urbanism şi arhitectură şi am aflat că, pentru edificii publice importante, s-au constituit în trecut, în cadrul Ministerului Culturii, comisii formate din experţi, inclusiv urbanişti şi arhitecţi. Aceste comisii erau însărcinate cu realizarea de studii de amplasament, care luau în considerare mai multe opţiuni de sediu, urmând ca decizia finală să fie luată şi printr-un proces de consultare publică. Credem că acest lucru trebuie luat în calcul şi în situaţia de faţă, pentru a identifica cea mai bună opţiune de amplasament pentru Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din Romania, instiuţie atât de necesară şi pe care o susţinem pe deplin”, a mai adăugat acesta.
Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a publicat joi seară pe site-ul cultura.ro că va fi creat un complex muzeal ce va cuprinde Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului în România, pentru care se are în vedere spaţiul dintre Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român.
„Având în vedere articolele apărute în presa de astăzi, referitoare la înfiinţarea Muzeului Holocaustului, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale face următoarele precizări: va fi creat un complex muzeal care să cuprindă Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, pentru care se are în vedere locaţia existentă între Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român”, este publicat pe site-ul ministerului.
Anterior, ministrul Valer-Daniel Breaz a declarat că nu este stabilit locul în care va fi amplasat acest nou muzeu. „Clar, Guvernul României are în programul de guvernare înfiinţarea acestui Muzeu al Holocaustului”, a spus Breaz joi, în cadrul unei conferinţe de presă. „În momentul de faţă, elaborăm o Hotărâre de Guvern de înfiinţare a acestui muzeu. Nimeni nu a spus «acolo se va face muzeul respectiv». După ce se va înfiinţa muzeul, vom decide şi, de comun acord, poate şi printr-o consultare publică, vom vedea unde vom înfiinţa muzeul respectiv”, a fost explicaţia ministrului Culturii.
Întrebat dacă este exclus ca el să fie construit pe terenul Muzeului „Antipa”, ministrul a afirmat: „Eu am spus că vom vedea după ce vom încheia toate aceste demersuri legate de HG. Şi acolo unde ne permite legea, unde ne permite PUZ-ul, PUD-ul municipiului Bucureşti vom găsi o soluţie astfel încât să putem înfiinţa acest muzeu”. „Repet: locaţia nu a fost stabilită pe terenul dintre Muzeul «Antipa» şi Muzeul Ţăranului Român. Ca să excludem orice speculaţie”, a încheiat el.
Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor: nimeni nu este de acord cu măreaţa idee de a face un soi de struţo-cămilă a muzeelor bucureştene
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a criticat ideea unui complex format din cele patru muzee.
„Înfiinţarea unui Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului este binevenită pentru a aduce un omagiu permanent şi sincer tuturor celor care au suferit în acea perioadă întunecată şi tristă a istoriei. Este o idee generoasă, care corespunde necesarului de recunoaştere istorică a greşelilor din trecut. Este o idee bună, însă prost aplicată şi gestionată. Şi care tinde să nască pe nedrept sentimente contradictorii în societate la adresa comunităţii evreieşti. Nu înţeleg de ce ministrul Culturii, Daniel Breaz, preferă să întreţină această polemică păguboasă pentru statul român şi face tot felul de afirmaţii nepotrivite cu privire la acest subiect.
Înainte de a mai ieşi public, poate că ministrul Breaz ar trebui să se consulte cu specialiştii în domeniu, cu oamenii de cultură şi cu reprezentanţii comunităţii evreieşti. Ar avea ”surpriza” să afle că nimeni nu este de acord cu măreaţa idee de a face un soi de struţo-cămilă a muzeelor bucureştene care să cuprindă patru muzee fără nicio legătură unul cu altul, printre care şi acesta nou al Holocaustului. Cu atât mai puţin să îl pună în curte la Antipa. Iar dacă şi-ar întreba şi colegii parlamentari, sunt convins că l-ar sfătui să promoveze un proiect de lege prin Parlament şi să existe o dezbatere consistentă, pentru că aşa este normal şi firesc în democraţie. În fapt, înainte de a fi ministru, domnul Breaz este senator! Şi reprezintă oamenii!”, a scris acesta într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Silviu Vexler, deputat: Intenţia ministrului culturii, ilogică
Deputatul Silviu Vexler, reprezentant al comunităţii evreieşti din România, a criticat dur intenţia Ministerului Culturii de a comasa cele cinci muzee aflate în vecinătatea Pieţei Victoria.
„Îmi doresc ca acest Muzeu să existe cât mai curând dar, în ceea ce mă priveşte, sunt total împotriva ideii expuse în comunicatul publicat ieri de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Fiecare muzeu are propria identitate. O astfel de iniţiativă nu face decât să afecteze activitatea tuturor instituţiilor culturale implicate în discuţie şi să relativizeze importanţa şi simbolistica Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România (MNIEHR).
Sunt convins că este necesar ca Muzeul să fie coordonat de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România şi mai ales că trebuie realizat într-o zonă centrală, pentru a fi cât mai uşor accesibil tuturor celor interesaţi.
Cu toate acestea, intenţia actuală a Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale este lipsită de sens şi afectează într-un mod grav însăşi idea fundamentală care stă la baza MNIEHR.
Istoria Comunităţilor Evreieşti din România este una cu totul deosebită, fiind definită de o identitate unică, de loialitatea evreilor faţă de România şi de modul în care, alături de populaţia majoritară şi celelalte minorităţi naţionale, ei au contribuit la crearea Statului Român modern.
Îmi pare rău, dar viziunea expusă în comunicatul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi ceea ce implică aceasta nu sunt cadrul în trebuie pusă în valoare istoria evreilor din România şi păstrată memoria victimelor Holocaustului. Regret modul total neprofesionist în care s-a procedat şi situaţia care a fost generată”, a scris acesta într-o postare pe Facebook.
Deputat USR: Comasarea MŢR cu „Antipa”, Muzeul Satului şi Holocaustului, o idee nefericită
Deputatul USR Iulian Bulai i-a cerut, vineri dimineaţă, ministrului Culturii, Daniel Breaz, să organizeze consultări publice după ce joi seară instituţia pe care el o conduce a anunţat că va fi creat un complex muzeal ce va cuprinde Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului în România, pentru care se are în vedere spaţiul dintre Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român.
„Peste noapte, în miezul verii, fără consultare publică, fără analize de oportunitate, Ministerul Culturii din Guvernul Dăncilă reîncălzeşte o idee-«far» a Guvernului Ponta: comasarea Muzeului Ţăranului Român (MŢR) cu Muzeul Satului şi Muzeul Antipa, plus viitorul Muzeu al Istoriei Evreilor”, a scris deputatul pe Facebook.
El spune că este „o idee la fel de nefericită în 2019 precum s-a dovedit şi-n 2013, care va distruge practic un muzeu, MŢR, cu identitate distinctă de peste 100 de ani, fondat de Regele Carol I, şi va aduna haotic merele unui muzeu de ştiinţe naturale cu perele unui muzeu antropologic şi merele unui muzeu etnografic cu perele unui muzeu de rememorare istorică”.
„Abia aştept să aud cine este personalitatea complexă, multidisciplinară, care ar putea conduce această struţo-cămilă - nu-mi imaginez că PSD nu are deja pe cineva în minte”.
El a încheiat: „Îi solicit ministrului Breaz - despre care sper că va înţelege odată şi-odată că nu are nici minima înţelegere a domeniului cultural şi trebuie să-şi dea demisia - să organizeze consultări publice în privinţa acestei comasări şi să facă publice raţiunile pentru care a reluat ideea din 2013, spectaculos eşuată, a lui Victor Ponta”.
De unde a pornit interesul pentru grădina Muzeului Antipa
După ce în 2016, consilierii Primăriei Municipiului Bucureşti au votat ca imobilul din strada Lipscani 18-20 să fie acordat Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului în România, anul acesta cei mai mulţi dintre ei s-au răzgândit, iar reprezentanţii Institutului „Elie Wiesel” s-au văzut în situaţia de a căuta un alt spaţiu de cel puţin 5.000 de metri pătraţi utili.
Mandatat de Guvern, managerul Institutului „Elie Wiesel” a găsit acest spaţiu şi l-a propus spre preluare pentru Muzeul Holocaustului. Propunerea lui a fost agreată, dar situaţia este departe de a fi rezolvată.
Muzeul trebuie să aibă o suprafaţă pentru expoziţii permanente, expoziţii temporare, birouri, bibliotecă, spaţii multimedia. În luna martie a acestui an, el anunţa că finalizarea lui a fost prelungită cu până la un an şi jumătate, până în 2022.
Alexandru Florian, directorul general al Institutului, a precizat că MNIEHR trebuie să se afle într-o zonă centrală, unde există şi alte muzee, şi nu „aruncat undeva” în oraş.
Guvernul a solicitat Muzeului Antipa cedarea a 5.300 de metri pătraţi
La sfârşitul lunii iunie Secretariatul General al Guvernului a solicitat Muzeului „Grigore Antipa” din Bucureşti, cedarea a 5.300 de metri pătraţi din parcul instituţiei în vederea construirii acolo a Muzeului Holocaustului din România. Toni Greblă, secretarul general al Guvernului, a declarat că terenul pe care se află Muzeul Antipa este proprietatea statului, dat în folosinţă gratuită instituţiei, folosinţă ce poate fi retrasă. „Nu a fost luată încă o decizie definitivă. Guvernul s-a angajat să sprijine Institutul (Elie Wiesel, n.r.) şi comunitatea evreiască în a realiza la Bucureşti un Muzeu al Holocaustului. Ceea ce cred că mai toată lumea sprijină. Acum trebuie identificată o posibilă locaţie unde să fie ridicat sau amenajat un astfel de muzeu”, a declarat Toni Greblă. Secretarul general al Guvernului a precizat că, după refuzul Consiliului General al Capitalei să atribuie o clădire din centrul istoric Institutului aceştia au venit cu propunerea folosirii acestui spaţiu din parcul Muzeului Antipa.
Oficialul a precizat însă că doar după dezmembrarea terenului se poate studia dacă o clădire destinată Muzeului Holocaustului poate fi construită pe acest teren. „Vom vedea după ce terenul va fi dezmembrat, va rezulta o schiţă a unui posibil amplasament al viitorului muzeu şi vom solicita şi alte avize de la Primăria Capitalei, să vedem ce ne zice prin certificatul de urbanism, posibile soluţii de încadrare în zonă, dacă se poate încadra în zonă o asemenea construcţie sau nu. În funcţie de această decizie, vom vedea ce trebuie făcut pe viitor", a explicat Toni Greblă, citat de Mediafax.
Conducerea Muzeului Antipa a transmis Ministerului Culturii că îşi manifestă opoziţia faţă de ideea de înstrăinare 45% din suprafaţa liberă de construcţii a instituţiei. Calitatea de monument istoric a muzeului, în integralitatea sa, apartenenţa la o zonă construită protejată, importanţa spaţiului verde din incinta instituţiei şi nevoia de spaţiu pentru dezvoltarea în continuare a muzeului, care anul trecut a avut peste 300.000 de vizitatori, sunt doar o parte dintre argumentele în refuzul celor de la Antipa. Luis Ovidiu Popa, managerul Muzeului Antipa a precizat că anterior solicitării venite de la Guvern, „a fost invitat la sediul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru a semna un plan de dezlipire a terenului pe care Muzeul "Antipa" îl are în administrare, dezlipire pe care nu a solicitat-o, despre care nu fusese informat şi pe care nu o doreşte”.
„Ei sunt în situaţia oricărui om, oricărei instituţii când îi iei ceva sau când îi construieşti în vecinătatea lui, întotdeauna o să aibă nemulţumiri. Terenul este proprietatea statului, este dat în folosinţă gratuită Muzeului Antipa. Drept urmare, folosinţa poate fi retrasă şi atribuită altei instituţii care are o misiune, tot aşa, muzeistică. Juridic, terenul poate fi luat, pentru că este dat în administrare gratuită lor, dar vom lua o asemenea decizie numai după ce vom vedea şi sarcinile care vor fi fost impuse prin certificatul de urbanism şi alte elemente care ţin de oportunitate. Deocamdată suntem în faza în care se face o schiţă pentru a vedea cum va arăta suprafaţa terenului care poate fi dezlipită”, a fost reaţia Secretarului general al Guvernului, Toni Greblă la refuzul venit din partea Muzeului Antipa.
Se încarcă comentariile...
