Magistraţi: Procesul în care medicul Burnei este acuzat de mită poate începe. Instanţa a respins toate excepţiile ridicate de avocaţii ortopedului

Gheorghe Burnei foto: Eduard Enea

Curtea de Apel Bucureşti a decis vineri că procesul în care medicul ortoped Gheorghe Burnei este judecat pentru luare de mită poate începe. Concret, magistraţii au respins toate excepţiile ridicate de avocaţii medicului, au stabilit că probele au fost administrate corect şi că rechizitoriul este legal. Decizia este definitivă.

„Respinge cererea de recuzare ca inadmisibilă. Respinge contestaţia ca nefondată. Obligă contestatorul la plata a 300 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în Cameră de Consiliu, azi, 16 noiembrie 2017”, este minuta Curţii de Apel Bucureşti. 

O decizie similară fusese luată pe 19 septembrie de instanţa inferioară, Tribunalul Bucureşti. „Constată legalitatea sesizării instanţei sub aspectul regularităţii rechizitoriului emis la data de 8 iunie 2017 în dosarul nr. 3141/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti…Constată legalitatea administrării probelor în cursul urmăririi penale…. Constată legalitatea efectuării actelor de către organele de urmărire penala… Dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul Burnei Gheorghe. Cu drept de contestaţie in termen de 3 zile de la comunicarea prezentei încheieri.”, se arată în decizia Tribunalului Bucureşti din 19 septembrie.

Apărarea lui Burnei

Avocaţii medicului Gheorghe Burnei au cerut instanţei retrimiterea dosarului la Parchet pentru refacerea urmăririi penale, unul dintre motive fiind că toţi martorii din dosar trebuiau inculpaţi pentru dare de mită. „Toţi martorii trebuiau sa fie cercetaţi pentru dare de mită. Este un dosar golit de conţinut, trebuie trimis dosarul înapoi în faza de urmărire penală. Ştiau (procurorii — n.r.) că ăia au dat mita, i-au chemat şi i-au pus să aleagă să fie martori fie inculpaţi şi aşa au fost iertaţi", a precizat avocatul.

Avocatul a mai solicitat şi schimbarea din 22 de infracţiuni de luare mită în una singură, în forma continuată, chiar dacă sunt mai multe persoane, aşa cum a afirmat şi Curtea Constituţională, precizând că era esenţial ca rechizitoriul sa fie întocmit doar cu o singură infracţiune.

Apărătorul a susţinut totodată că dosarul era de competenţa DNA, fiind depăşită suma de 10.000 de euro.

"Se impune o nulitate absolută în ceea ce priveşte competenţa. Faptele ce depăşeau 10.000 de euro erau trimise la DNA. Un sigur subiect pasiv — statul şi astfel calculând avem şase ordonanţe cu suma de 4.000 de euro. S-a realizat o depăşire vădită a competenţei depăşindu-se valoarea de 45.000 de lei", a menţionat avocatul medicului Burnei.

Acuzaţiile procurorilor

Gheorghe Burnei a fost trimis în judecată pe 8 iunie, fiind acuzat de mai multe infracţiuni de luare de mită, după ce ar fi cerut bani de la părinţi pentru a le opera copiii internaţi la Spitalul „Marie Curie” din Bucureşti.

Procurorii susţin că există indicii privind săvârşirea de către Gheorghe Burnei a unor infracţiuni contra vieţii şi contra integrităţii corporale sau sănătăţii, în care victimele sunt minori aflaţi anterior într-o stare de sănătate precară, stare pe care Burnei a agravat-o prin acţiunile sale intenţionate.

Conform documentelor întocmite de procurori, Gheorghe Burnei nu cerea direct bani de la părinţii ai căror copii urmau să fie operaţi, însă după ce efectua intervenţiile chirurgicale le permitea părinţilor "să îl gratifice" cu diverse sume.

Ar fi pretins bani

În anumite cazuri, medicul pretindea sume de bani anterior intervenţiei chirurgicale, încercând să le mascheze într-o formă aparent legală, încheind un înscris sub semnătură privată pe care îl intitula contract de donaţie. Persoanele care ajungeau la Burnei şi care îi ofereau mită erau părinţi ai căror copii aveau anumite deficienţe fizice, dintre care unele trebuiau corectate medical.

Totodată, Burnei îi interna pe copii pentru perioade îndelungate de timp, nejustificate medical sau îi interna în mod repetat, fără a le efectua nicio intervenţie chirurgicală, pentru a-i determina astfel pe părinţi să îi dea bani sau alte foloase pentru efectuarea intervenţiilor chirurgicale. Anchetatorii mai spun că medicul apela şi la ameninţări cu refuzul efectuării operaţiei dacă părinţii nu se conformau cererilor sale.

Cazul Amirei

Presa a relatat cazul unei fete, Amira, care a fost operată în urmă cu 18 ani de medicul Burnei, pentru luxaţie congenitală la şold. Fata a fost supusă în total la 11 intervenţii chirurgicale, fiindu-i implantat un dispozitiv ceramic, care nu era omologat. Operaţiile nu au reuşit însă, iar fata este acum imobilizată la pat.