Le Monde: ''Foştii securişti din România sunt astăzi în parlament, în presă, în administraţie''

Le Monde: ''Foştii securişti din România sunt astăzi în parlament, în presă, în administraţie''

Le Monde: ''Foştii securişti din România sunt astăzi în parlament, în presă, în administraţie''

Dosarele Securităţii şi regimul totalitar care controla viaţa românilor sunt tratate într-un amplu articol scris de jurnaliştii de la Le Monde, care susţin că primul preşedinte postdecembrist român, Ion Iliescu, a ales să uite comunismul, în loc să-l confrunte. Jurnaliştii cred că foştii securişti sunt astăzi infiltraţi în viaţa politică şi administrativă a României.


Citeşte şi
INTERVIU Marius Oprea: "Foştii securişti sunt lângă noi, au vile, fiii lor au afaceri"

Jurnaliştii scriu că regimul comunist a reuşit să distrugă încrederea românilor unul în celălalt acum, chiar şi la 20 de ani după revoluţie. Deschiderea arhivelor Securităţii, produsă cu întârziere, a scos la iveală reţelele de spionaj şi mulţi dintre cei care şi-au văzut dosarul au constatat că cei care i-au denunţat au fost prietenii apropiaţi, vecinii sau chiar membri ai familiei.

Istoria unui disident român, Vasile Gavrilescu

Întemniţat de două ori în închisorile comuniste alături de elita politică şi culturală a României, francezii de la Le Monde scriu despre el: "Este un supravieţuitor, un fel de baobab, care rezistă la temperaturi insuportabile", Gavrilescu fiind educat, în mod ironic, în închisoare, unde a învăţat şi limba franceză.

Alături de viitoarea soţie, Aurora,  Vasile pune bazele unei reţele clandestine al Craiova, dar după doi ani, ei sunt denunţaţi şi arestaţi: Aurora este condamnată la 12 de ani, iar Vasile la 22 de ani de temniţă. "Am avut ocazia să beneficiez de o frumoasă educaţie în închisoare, alături de miniştri, de aristocraţi, de intelectuali, de persoane venite de la Sorbonna şi Oxford", comentează acesta.

După ce iese din închisoare în 1964, Vasile Gavrilescu devine electrician, dar Securitatea îi face viaţa imposibilă. Urmează modelul altor români şi încearcă să fugă din ţară, traversând Dunărea dar este prins pe malul iugoslav şi predat autorităţilor române, contra unui vagon de sare. Inevitabil, este condamnat la şapte ani de puşcărie, dar iese după trei ani şi jumătate şi îşi cunoaşte  fiica născută cât el era în detenţie.

Ura faţă de regim îl determină să scrie pentru a se elibera, dar manuscrisele sale sunt găsite de securişti în timpul unei percheziţii în apartamentul său, declanşate de o scrisoare anonimă care-l acuza de trafic cu pietre preţioase. În 1985, retrăgându-i-se cetăţenia română, se mută la Paris, cu Aurora şi cei doi copii. Aurora moare în 1991, iar doi ani mai târziu, Gavrielescu revine în România.

Dosarul de la Securitate a dezvăluit principalul trădător: soţia sa


La fel ca şi alte mii de victime ale represiunii, Gavrilescu cere să-şi vadă dosarul de la Securitate, dar abia după ani de solicitări, reuşeşte să îşi citească dosarul de 22 de volume din arhivele CNSAS în noiembrie 2001.

Şocul vine atunci când află că tocmai soţia sa, Aurora, semnase un formular de colaborare, iar după eliberarea din închisoare informase Securitate cu privire la deplasările, intenţiile şi scrierile lui."Dosarul conţinea lista a 43 de persoane, prieteni, cunoştinţe. colegi, vecini. "Toată lumea din jurul meu colabora. Iar eu eram ca un peşte în acvariu", a declarat mâhnit Gavrilescu.  Bărbatul a scris 17 cărţi, de la autobiografie la poezie, pentru a descrie "sistemul torţionar".

Românii, dezinteresaţi de trecut, în timp ce foştii securişti au certificat de revoluţionari

În vremea comunismului, 10.000 de persoane au fost executate fără niciun proces."A fost o experienţă totalitară unică. Ceauşescu a conceput Securitatea ca pe garda lui pretoriană, poliţia sa secretă nesupusă Moscovei", explică pentru Le Monde Vladimir Tismăneanu, preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru studiul dictaturii comuniste.

Jurnaliştii francezi  spun că, după Revoluţie, puterea a revenit unui vechi cadru al Partidului Comunist, Ion Iliescu, ales de două ori preşedinte. Iliescu a mizat nu pe transparenţa crimelor din trecut, ci pe uitare. "Fără a ţine vreun discurs nostalgic, el a vrut să întoarcă pagina, să o ardă"

"El are o mare responsabilitate. Nu avea niciun interes să deschidă cutia Pandorei", este citat în articol Alexandru Gussi, istoric şi consilier al actualului preşedinte, Traian Băsescu. 

Dar trecutul s-a impus în cele din urmă dezbaterii publice. În 1999 a fost creat CNSAS, fără a obţine însă gestionarea întregii arhive, încredinţată succesorului Securităţii, SRI. "Trebuie să vină anul 2004 pentru ca România să îşi înfrunte demonii", când actualul preşedinte, Traian Băsescu, a creat comisia Timăneanu şi a  condamnat solemn, în faţa Parlamentului, comunismul, spun jurnaliştii de la Le Monde.

"Comunismul nu a dispărut, el s-a privatizat
"

Decospirarea Monei Muscă, fost ministru al Culturii, acuzată că a denunţat activitatea studenţilor străini din campusul ei, în 1977, este interpretată de Le Monde ca fiind un gest mai degrabă simbolic, pentru că Mona Muscă avea o reputaţie impecabilă, datorată militantismului ei pentru o lege a lustraţiei.

Germina Nagat, de la CNSAS, povesteşte că erau între 10.000 şi 15.000 de ofiţeri de la Securitate la finele anului 1980. Mulţi au obţinut certificate de revoluţionari, care le-au dat privilegii la ieşirea la pensie. Ei sunt în parlament, în presă, în administraţie.


"Am identificat mai mult de 400 de suspecţi pentru torturi şi asasinate. Niciunul nu a fost cercetat. Condamnarea comunismului a fost utilizată doar într-o manieră politică", spune Marius Oprea, care conduce Institutul de investigare a crimelor comunismului. Timp de trei săptămâni, în septembrie, el a parcurs munţii pentru a identifica ţărani împuşcaţi fără proces, la începutul anilor 50.

"Comunismul nu a dispărut, el s-a privatizat, Copiii, fiicele, nepoţii ofiţerilor sunt în vârful adminiatraţiilor, întreprinderilor. Este un sistem dificil de cuantificat, de genul mafiot".


În finalul articolului, Le Monde scrie că Dan Voiculescu ar fi fost un personaj controversat, fiind obiectul unei anchete a CNSAS, care a demonstrat legăturile lui cu Securitatea. Jurnaliştii francezi au încercat să ia legătura cu Dan Voiculescu, dar răspunsul biroului de presă a fost scurt: "Subiectul nu ne interesează, nu corespunde strategiei noastre. Trecutul nu este grija noastră"