Lazăr, despre declaraţia comună a  magistraţilor pentru intensificarea luptei anticorupţie: S-a realizat şi în contextul îndeplinirii condiţionalităţilor MCV

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Augustin Lazăr Foto: Adevărul
Augustin Lazăr Foto: Adevărul

Procurorul general a României, Augustin Lazăr, a precizat că declaraţi comună prin care intensifică lupta anticorupţie, semnat de reprezentanţi ai CSM, Parchetul General şi instanţa supremă, a fost agreată pentru a aduce la îndeplinire scopul Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020.

Augustin Lazăr arată într-un comunicat de presă emis de Parchetul General că acest document a fost semnat pentru a aduce la îndeplinire scopul Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020, respectiv promovarea integrităţii prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional de prevenire şi combatere a corupţiei. „Aceasta s-a realizat şi în contextul îndeplinirii condiţionalităţilor Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), în care fiecare dintre cele trei instituţii acţionează cu respectarea strictă a competenţelor specifice”, arată procurorul general al României.

Potrivit comunicatului, în cursul zilei de vineri, 18 august 2017, Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a precizat că decizia semnării unei declaraţii comune a fost luată în anul 2016 de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi că toate instituţiile judiciare au fost consultate. „Precizăm faptul că CSM a acţionat în calitate de garant al  independenţei justiţiei”, se arată în comunicatul Parchetului General.

Ce conţine documentul

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Parchetul General şi instanţa supremă au semnat o declaraţie comună, prin care intensifică lupta anticorupţie, documentul fiind publicat pe pagina oficială a CSM, potrivit Mediafax.

onform sursei citate, cele trei instituţii menţionate precizează în document că „(1) îşi exprimă, în mod ferm, angajamentul sistemului judiciar român de continuare şi intensificare a eforturilor de luptă împotriva corupţiei, prin toate mijloacele legale. (2) Aderă la valorile fundamentale, principiile şi mecanismul de monitorizare al strategiei naţionale anticorupţie 2016-2020”.

Cel de-al treilea punct al declaraţiei prevede faptul că procurorii şi judecătorii, inclusiv membrii CSM, îşi asumă îndeplinirea măsurilor ce ţin de competenţa autorităţii judecătoreşti. Documentul mai prevede şi „participarea la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite prin mecanismul de monitorizare al Strategiei Naţionale 2016-2020”.

Cine l-a semnat

Actul este semnat de Mariana Ghena, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), şi Augustin Lazăr, procurorul-şef al Parchetului General.
CSM are rolul de garant al independenţei justiţiei şi veghează la buna desfăşurare a activităţii profesionale a procurorilor şi judecătorilor.

Parchetul General coordonează activitatea tuturor parchetelor şi are ca rol instrumentarea dosarelor penale. Totodată, procurorii sunt cei care decid dacă trimit dosarul pentru soluţionare instanţei judecătoreşti sau dacă vor clasa cauza.

Pe de altă parte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa supremă în ierarhia instanţelor judecătoreşti şi are rolul de a asigura interepretarea şi aplicarea unitară ale legii. La această instanţa s-au judecat dosarele de mare corupţie.

Tarcea: Conţine obiective generale

Preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea, a explicat, pentru Mediafax, că acest document a fost semnat după ce a fost adoptată Strategia naţioală anticorupţie, iar toate instituţiile juridice au fost consultate. Această declaraţie comună, explică sursa citată, conţine obiective generale, care sunt distribuite în funcţie de competenţă.
Mai mult, şefa ICCJ a adăugat că această declaraţie comună a fost semnată abia acum, deşi Strategia naţională anticorupţie a fost adoptată în 2016, pentru că structura conducerii CSM s-a schimbat, la începutul acestui an.

De altfel, în toamna anului 2016 s-a pus problema, iniţial, ca fiecare instituţie să facă separat o declaraţie de aderare, dar vechea conducerea a Consiliului Superior al Magistraturii a decis să fie o declaraţie comună. Semnarea documentului nu a mai fost făcută în 2016, iar de la începutul lui 2017 CSM are altă conducere. Aşadar, acest document a fost semnat abia acum. Sursa menţionată a mai spus că această declaraţie are rol preventiv, fiecare instituţie primind sarcini specifice.


 

Evenimente

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite