Laura Codruţa Kovesi, şefa DNA: Avem în lucru peste 6.600 de dosare

Laura Codruţa Kovesi

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a declarat într-un interviu acordat Agerpres că instituţia pe care o conduce lucrează în acest moment la circa 6.600 de dosare. Şefa DNA vrea ca persoanele condamnate pentru fapte săvârşite în timpul mandatului să nu mai poată exercita funcţii publice.

Potrivit şefei DNA, activitatea procurorilor anticorupţie a crescut de la lună la lună. Astfel, DNA are în lucru peste 6.600 de dosare, care sunt repartizate unui număr de aproximativ 110-120 de procurori. Aceasta a precizat că, la începutul anului, erau 4.100 de dosare rămase de anul trecut. ”Numărul dosarelor care se înregistrează în DNA creşte de la an la an şi cu siguranţă o suplimentare a resurselor umane este binevenită”, a spus Kovesi.

Din această privinţă, Laura Codruţa Kovesi susţine că tot ceea a făcut DNA în ultimii ani a dus la schimbarea mentalităţilor.

Ea a adăugat, în interviu, că este necesară o interdicţie legislativă clară ca persoanele condamnate pentru fapte săvârşite în timpul mandatului să nu mai poată exercita funcţii publice.

”Este o lacună a legislaţiei. Există, din păcate, foarte multe situaţii în care persoane condamnate pentru corupţie continuă să exercite funcţii publice, de obicei exact aceeaşi funcţie pentru care au fost condamnaţi. Dacă ar fi să fac o paralelă între magistraţi şi ceilalţi care deţin funcţii publice, pot să vă spun că la magistraţi în momentul trimiterii în judecată ei sunt suspendaţi din funcţie. Din păcate, pentru parlamentari, pentru preşedinţi de consilii judeţene sau pentru alte persoane care conduc instituţii publice această regulă nu este aplicabilă. De foarte multe ori am văzut preşedinţi de CJ sau primari care au ieşit din arest preventiv şi s-au dus la primărie sau la CJ şi au continuat să-şi exercite funcţiile, am văzut parlamentari care au fost condamnaţi şi care au mers în continuare în Parlament. Cred că ar trebui să existe o modificare legislativă şi să existe o interdicţie clară de a mai exercita funcţii publice în situaţia în care persoanele sunt condamnate pentru astfel de fapte”, a afirmat Kovesi.

În privinţa problemelor invocate de Fisc în recuperarea prejudiciilor, Kovesi consideră că aceste aspecte nu sunt recente şi că ar fi trebuit făcute publice mai demult, adăugând că este important, totuşi, că instituţiile statului au început un dialog pe această temă, chiar dacă a fost provocat de DNA.

”Este important, totuşi, că instituţiile statului au început un dialog, chiar dacă provocat de DNA, dar cel mai important este să se găsească şi măsuri. Aşa cum am văzut din punctul de vedere trimis de ANAF, sunt foarte multe situaţii în care ei spun că nu pot executa aceste hotărâri definitive şi nu pot valorifica sumele de bani confiscate. Este important să fie adoptate măsuri legislative, administrative, de reorganizare instituţională dacă este necesar. Ceea ce este, totuşi, îngrijorător este că aceste motive pentru care nu s-au executat hotărârile judecătoreşti nu au apărut la începutul acestui an. Probabil, ele existau şi în anii anteriori şi probabil nimeni nu a dat atenţie modificării acestor impedimente şi executării efective a tuturor bunurilor confiscate. Ministerul Justiţiei a susţinut şi susţine că este necesară înfiinţarea unei noi agenţii. Da, poate este necesară, nu contest acest lucru, dar cred că mult mai important este ca, pe lângă înfiinţarea unei agenţii noi să fie rezolvate şi celelalte impedimente semnalate în comunicatul ANAF. Este important ca acele două instituţii să găsească o soluţie comună şi să înceapă efectiv executarea acestor sume. Noi am tras şi în cursul anului trecut un semnal de alarmă, şi cu ocazia prezentării raportului de activitate. Iată că a trecut aproape un an şi nu s-a rezolvat în niciun fel această problemă”, a afirmat şefa DNA.

Ea a făcut referire şi la “imunitatea pe viaţă pe care o au miniştrii sau foştii miniştri”, situaţie “unică”, şi apreciază că o modificare legislativă este necesară pentru “a echilibra într-un fel aceste imunităţi”.

Laura Codruţa Kovesi: ”Din păcate, este un vot politic care blochează o anchetă judiciară, lucru care nu ar trebui să se întâmple. Şi poate că nu se întâmplă în alte ţări din Uniunea Europeană. Cred că o modificare legislativă ar fi extrem de importantă. Dacă ar fi să ne raportăm la persoane care au anumit statut în România — şi dacă m-aş referi la statutul magistraţilor, şi ei beneficiază de imunitate — trebuie obţinut un aviz înainte de a fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv. Însă, dacă mă refer la imunitatea pe viaţă pe care o au miniştrii sau foştii miniştri, aceasta este unică. Nu poţi să anchetezi un ministru sau un fost ministru în lipsa unei aprobări din partea Parlamentului, spre exemplu, dacă acel ministru deţine şi calitatea de parlamentar. În aceste situaţii, anchetele se blochează şi nu pot să-şi urmeze cursul. Spre exemplu, sunt situaţii în care foşti miniştri deţin în continuare bunurile despre care există suspiciuni că ar fi fost obţinute cu titlu de mită. Pentru nicio persoană din România nu există o astfel de imunitate. Nici măcar pentru magistraţi sau parlamentari, care se bucură de imunitate doar în ceea ce priveşte arestarea şi percheziţionarea. Deci, cred că o modificare legislativă cel puţin în a echilibra într-un fel aceste imunităţi este necesară”.