Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef al DNA, la Adevărul Live: „Avem peste 7.500 de dosare la care lucrează în jur de 100 de procurori“

Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA, la Adevărul Live

Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a fost miercuri la Adevărul Live, unde a discutat despre Ordonanţa de Urgenţă privind interceptările şi despre cum îşi vor desfăşura activitatea anchetatorii fără ajutorul ofiţerilor SRI.

 

Laura Codruţa Kovesi: „ Nu o să comnentez ce zic judecătorii Curţii Constituţionale. Trebuie spus că această decizie are efecte pentru viitor şi ea trebuie respectată de absolut toţi cei care prticipă într-un proces penal. Cu siguranţă vor respecta în totalitate această decizie atunci când vorbim de punerea în executare a unor mandarte de supraveghere tehnică. Decizia este destul de clară din anumite puncte de vedere atunci când se referă la modalitatea de punere în aplicare a măsurilor. Orice sprijin de natură umană din partea SRI şi a altor servicii de informaţii este exclus din momentul în care această decizie a intrat în vigoare. Ca atare, am schimbat în totalitate modul în care punem în executare mandatele de supraveghere tehnică şi în acest moment folosim doar resurseşle interne ale DNA.Este o chestiune care sper că este lămurită“. 
 
Laura Codruţa Kovesi: „În paragraful 52 al motivării deciziei CCR sunt anumite aspecte care pot crea interpretări. Şi anume, există două expresii care cel puţin din punctul nostru de vedere pot duce la anumite interpretări. Expresia „în mod corespunzător” şi apoi expresia „cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată. Există o frământare în sistem pentru a lămuri ce înseamnă „pe rolul instanţelor de judecată”. Înseamnă cauzele care sunt în cameră preliminară, înseamnă cauzele care sunt pe fond, înseamnă cauzele care se jdecă în cale de atac. Şi aici sigur că o explicitare mai clară ar fi fost bine venită“.
 
Laura Codruţa Kovesi: „Noi ca specilişti avem o practică destul de clară şi de constantă, dar mai mult, avem spijinul nostru de principii constituţionale şi principii care sunt prevăzute în codul penal şi codul de procedură penală. În primul rând, este un principiu consituţional potrivit căruia principiile se aplică doar pentru viitor. Apoi, avem un principiu care ne spune că legea procedural penală se aplică din momentul în care ea intră în vigoare. Ca să fie mai pe înţeles, când vorbim de lege mai favorabilă, ne gândim la pedepse mai mici pentru cei care au comis o faptă penală şi între timp Codul penal s-a modificat. Un alt principiu important este acela că, legat de calitatea probelor care se analizează în raport cu legea care era în vigoare la momentul administrării probelor. În momentul în care noi am adminstrat aceste probe, noi am respectat în totalitate legile care erau în vigaore“.
 
Laura Codruţa Kovesi: „Este foarte important de spus că noul Cod de procedură penală a introdus o instituţie nouă, această cameră preliminară care nu face parte neapărat din procesul efectiv în care se judecă un dosar. În camera preliminată, judecătorul analizează extrem de riguros modul în care procurorul a administrat probele în faza de urmărire penală şi a legalităţii rechizitoriului. Odată ce un judecător a luat o decizie definitivă în faza de cameră preliminară, în care a stabilit ce probe sunt în conformitate cu legea, ce probe au fost viciate, din acel moment se începe procesul efectiv şi există o hotărâre definitivă care spune că judecătorul care va judeca faza pe fond poate folosi sau nu anumite probe“.
 
Laura Codruţa Kovesi: „Din perspectiva noastră, toate hotărârile definitive care au fost date în baza acestor probe nu pot fi desfiinţate în baza acestei hotărâri. Judecătorii sunt cei care vor trebui să dea soluţii, ei vor verifica aceste cereri care au fost invocate. Eu sunt convinsă că majoritatea judecătorilor din România sau chiar toţi judecătorii din România sunt suficient de maturi şi au suficientă experienţă şi cunosc cu toţii aceste principii de drept. Este foarte important de precizat că toate probeleme din dosarele noastre au fost administrate în conformitate cu legea. În 2008, a fost emisă o hotărâre a CSAT care a obligat toate instituţiile din sistemul judiciar să lucreze în această modaliate, şi în 2008 şi în 2009 şi în urmă cu 3 ani, procurorii din DNA au lucrat la fel pentru că nu a exista această hotărâre a CCR“.
 
Dan Marinescu: Cum ne explicăm valul de critici care a apărut acum?

Laura Codruţa Kovesi: „Nu comentez acest lucru, pot doar să spun că în 2008, prin hotârâre a CSAT, SRI a fost stabilit ca fiind autoritatea unică de interceptare, DNA şi procurorul şef de la acea dată au respectat această decizie, s-a lucrat în această modalitate, nu este o modalitate inventată de mine sau de colegii din DNA. Aşa s-a lucrat în ultimii aproape 10 ani de zile.
Nu am găsit la DNA un proiect care să modifice acest mod de lucru. Problema pare să fi apărut abia acum. Mandatele de interceptare tehnică vor fi puse în executare de către poliţiştii din DNA şi vom respecta această decizie“.

Dan Marinescu: Este posibil să avem decizii diferite? Unii judecători vor ţine de ce spuneţi dvs, alţii nu. Ce vom face dacă vom avea soluţii atât de diferite?

Laura Codruţa Kovesi: „Decizia CCR a declarat articolul 42 ca fiind neconstituţional tocmai din cauza lipsei de previzibiliate. Decizia CCR trebuie să asigure această previzibiliate. Aşa cum am spus, această expresie cu „se aplică dosarelor aflate pe rolul isntanţelor”, poate genera dificultăţi“.

Laura Codruţa Kovesi: „Pe lângă aceste principii de drept pe care le-am enumerat ar mai fi de spus şi practica judiciară. Dacă ne gândim că în anul 2014 a fost  o decizie prin care s-a admis neconstituţionalitatea unei legi, acea celebră lege Big Brother privind cartelele preplătite. La acel moment, au fost foarte mutle probe care s-au administrata în confomitate cu legea în vigoare, iar după ce a apărut decizia CCR, din nou au fost inculpaţi care au invocat această decizie. La acel moment,  instanţele din România au considerat că probele sunt valabil adminstrate pentru că la momentul adminsitrării lor, legea era în vigoare, nu era declarată neconstituţională. Deci avem o practică consolidată. Sigur, pot exista situaţii în care judecătorii să interpreteze diferit. Există posibilitatea unui recurs în interesul legii, dar care are efecte pentru viitor“.

Laura Codruţa Kovesi: „Cred că este foarte important ca aceste principii de drept să fie respectate şi niciodată deciziile CCR nu au retroactivat. Până la urmă, greutatea cade pe umerii juecătorilor care trebuie să decidă asupra legalităţii probelor. Ce este foarte important de spus este că sunt multe dosare din DNA în care nu găsim asemenea mijloace de probă. În peste 52% din dosare, procurorii nu au folosit aceste probe. Nu avem nici interceptări, nici înregistrări ambientale. Apoi, în dosarele în care s-au folosit aceste mijloace de probă, noi având serviciul tehnic în DNA, sunt puţine dosare lucrate cu SRI.  Sunt în jur de 90 de dosare în care s-au folosit astfel de probe şi în care SRI a acordta sprijin tehnic. Aici să nu înţelegem că aceste dosare sunt cu interceptări. Nu, avem foarte multe dosare în care s-au folosit doar înregistrări ambientale. Spre exemplu, îm momentul în care s-a oferit şi s-a primit mita de către un funcţionar, atunci acel moment a fost înregistrat audio-video, asta numim noi înregistrare ambientală“. 

Laura Codruţa Kovesi: „În toate dosarele DNA, aceste probe sunt dublate de foarte multe alte probe: de la declaraţii ale unor martori, declaraţii ale altor  persoane, de expertize sau rapoarte de constatare. Nu avem un dosar care să se bazeze exclusiv pe interceptări“.

Dan Marinescu: Cum se proceda până acum în legătură cu interceptările care erau făcute de SRI?

Laura Codruţa Kovesi: „Cu menţiunea că de acum nu se mai întâmplă, aş începe prin a spune că noul Cod de procedură penală este legea care prevede modul în care se realizează interceptările în România. Aceste mandate trebuie aprobate de judecător care analizează foarte riguros indiciile procurorilor pentru a da un aviz, au fost şi cazuri când aceste cereri au fost respinse“.

Laura Codruţa Kovesi: „DNA avea deja un servicu tehnic şi era organizat, aşa că de multe ori interceptările ambientale erau făcute de către serviciul tehnic la DNA, dacă era o discuţie într-un birou în care un funcţionar public cerea mită. Serviciul tehnic din DNA se ocupa de punerea în aplicare pentru efectuarea acestor înregistrări“.

Laura Codruţa Kovesi: „În ceea ce priveşte comunicaţiile care se desfăşurau prin intermediul telefonului, când DNA transmitea SRI cererea de interceptare, un angajat al serviciului, care de regulă este un ofiţer tehnic, nu unul operativ, introducea datele în infrastructură pentru a cripta numărul de telefon în aşa fel încât operatorii să nu vadă ce număr de telefon interceptăm. Deci companiile nu ştiu ce număr interceptăm. Răspunsul de la operator către DNA venea separat, nu venea prin această infrastructură, nu venea la SRI. SRI nu avea acees la acest conţinut, doar procurorul şi poliţistul aveau acces la aceste informaţii. În acest moment, acest lucrător de la SRI este eliminat complet din ecuaţie. Acum, ofiţerii din DNA introduc direct datele în acest centru  naţional de interceptare, iar datele introduse de poliţiştii din DNA ajung la operator. Răspunsul vine direct la DNA. Deci, în acet moment nimeni nu mai ştie ce numere sunt introduse, nu mai participă în niciun fel la această operaţiune. Din acest motiv, din februarie, mai mulţi ofiţeri au participat la un training pentru a putea utiliza acest centru naţional de interceptare şi în acest moment noi procedăm în acets fel. Intercpătile care s-au făcut de DNA de la data publicării în Monitorul Oficial au fost făcute de către DNA, fără SRI“.

Laura Codruţa Kovesi: „Trebuie să adăugăm non-stop persoane care trebuie să participe la aceste acţiuni. Din acest motiv, numărul de angajaţi este mic şi am cerut suplimentarea numărului de poliţişti. Mai mult, acest serviciu este doar la nivelul structurii centrale, dar trebuie ca fiecare serviciul teritorial să aibă posibilitatea să-şi pună singur în aplicare aceste mandate de interceptare. Şi din acest motiv am cerut noi resurse.

Laura Codruţa Kovesi: „Există acest centru naţional unic de interceptare şi toate instituţiile statului se conectează la operator prin intermediul acestui centru. Vă daţi seama că nu ştiu dacă ar fi potrivit ca toate unităţile de parchet, care sunt peste 400 la număr, să aibă un astfel de centru de interceptare“.

Laura Codruţa Kovesi: „Acest centru naţional de interceptare este practic un sistem tehnic, un calculator mare, ca orice calculator, el păstrează urme. Ca şi magistrat vă spun că aceste calculatoare sunt cele mai bune probe ale investigatorilor. Ele păstrează întotdeauna urme. Când ai dat click pe calculator, el rămâne înregistrat. Este precum cutia neagră a unui avion. Ea funcţionează şi, în momentul în care se întâmplă ceva, iei cutia neagră şi verifici ce s-a întâmplat. aşa este şi pe calculator“.

Laura Codruţa Kovesi: „În acest moment, avem garanţia că în timpul în care poliţiştii din DNA introduc datele în centrul naţional de interceptare suntem singurii care avem acces la acele date. Dacă cineva încearcă din afara DNA să afle ce număr de telefon am băgat în acest sistem, poate fi prins. Ori accesul fără drept într-un sistem informatic constituie infracţiune“.

Laura Codruţa Kovesi: „Aceatsă Ordonanţă de Urgenţă este o soluţie provizorie pentru a putea respecta decizia CCR. Sunt şanse mult mai mari ca un criminal să-şi şteargă urmele atunci când ucide, decât o persoană care foloseşte un calculator sau un sistem informatic. Sistemul informatic poate fi şi telefonul“.

Laura Codruţa Kovesi: „Rolul SRI era de a ajuta ofiţerii să facă interceptări. În acest moment este exlus orice ajutor, trebuie să ne descurcăm singuri. Evaluarea noastră a plecat de la această premiză, că putem folosi centrul naţional de interceptare, nu să cumpărăm altul. Până la publicarea acestei decizii, doamna ministru Raluca Prună a avut mai multe întâlniri cu şefii Ministerului Public, a structurilor specializate şi de fiecare dată ne-a cerut să îi dăm evaluările despre ce înseamnă această decizie şi ce impact va avea. Noi avem un serviciu tehnic, a fost mult mai uşor pentru că ştiam ce aveam şi ce presupune acest lucru“.

Laura Codruţa Kovesi: „Această sumă de 10 milioane de euro de care am precizat este valabilă numai în situaţia în care folosim acest centru naţional de interceptări pe care îl folosesc mai multe structuri şi asta cred că a fost şi intenţia CCR. Dacă citim cu atenţie decizia, vedem că lămureşte şi impune trei chestiuni: cine şi ce poate să facă în acesstă activitate de supraveghere, trebuie să existe un control asupra modalităţii de punere în executare a acestei tehnici de supraveghere şi ce se întâmplă cu dosarele în curs şi dosarele deja judecate. În ceea ce priveşte prima chestiune a CCR, judecătorii au lămurit ce poate să facă procurorul şi poliţiştul şi a exclus cu totul resursa umană a SRI. Însă în motivare, CCR nu a spus că nu putem folosi sisteme tehnice sau aparatură deţinută de o instituţie a statului. Deci putem folosi aparatura unei alte instituţii, CCR a eliminat doar factorul uman“.

Laura Codruţa Kovesi: „Este foarte important că a aparut această Ordonanţă pentru că dă posibiliateta instituţiilor să folosească centrul naţional de interceptări. De aceea am precizat suma de 10 milioane de euro. Dar dacă mâine vine cineva şi spune că nu mai putem folosi acest centru, situaţia se schimbă“. 

Laura Codruţa Kovesi: „Această propunere a venit de la CSAT unde participă mai mulţi miniştri. La momentul la care am participat la adoptatea acestei Ordonanţe, noi ne-am axat pe activitatea DNA şi abia apoi am văzut această propunere (Ca SRI să fie organ de cercetare - n.r.), venită din partea CSAT. Sunt două chestiuni aici, această calitate de cercetare care a fost dată SRI nu poate fi utilizată în cazuri de corupţie sau de crimă organizată, ci strict în cazuri de terorism, spionaj, trădare“.

Laura Codruţa Kovesi: „Ca fost procuror general, în fiecare an au fost extrem de puţine cazuri. Însă putem să amintim de cazul cu cei doi miniştri implicaţi Zsolt Nagy şi Codruţ Şereş, este un caz de siguranţă naţională în care am avut fapte foarte grave: trădare, spionaj de către un agest străin. În acest caz au fost condamnate şase persoane la pepdese care însumate depăşesc zeci de ani, avem doi foşti miniştri condamnaţi şi a fost un caz în care DIICOT a apelat la SRI pentru sprijin tehnic“.

Laura Codruţa Kovesi: „Ofiţerii SRI nu au participat niciodata la interogatorii, la percheziţii. Avem peste 7.500 de dosare la care lucrează în jur de 100 de procurori. Fiecare procuror era ajutat în activitate de unul dau doi poliţişti. Însă de săptămâna trecută, o parte din poliţişti au început să se ocupe de partea tehnică. Este foarte greu pentru un procuror să gestioneze atâtea dosare“.

Laura Codruţa Kovesi: „Eu sper că se vor găsi resurse. Dacă dorim ca lupta anticorupţie să continue în acelaşi ritm, vom găsi resurse ca la DNA să mai avem încă 70-80 de poliţişti. Poliţiştii pe care îi vom recruta vor fi din cei care au cunoştinţe tehnice. Va fi o perioadă foarte grea pentru DNA. Sperăm să putem ţine acelaşi ritm. Peste 86% din dosarele înregistarte anul trecut la DNA au venit de la persoane juridice sau instituţii ale statului. Sunt foarte mulţi cetăţeni revoltaţi că în continuare li se cere mită. Sunt persoane care vin şi ne pun la dispoziţie înregistrări făcute chiar de către cei care fac sesizări. Cu cât mai repede vom fi ajutaţi să avem resursele necesare, cu atât mai repede vom putea soluţiona dosarele aflate în lucru“. 

Despre reînvestirea la şefia DNA

Laura Codruţa Kovesi: „Mi-am dat în scris consimţământul pentru acestă reînvestire. Nu cred că un conducător de instituţie pleacă atunci când apar probleme. Ce m-a determinat? Cred că cea mai mare realizare a mea ca procuror şef al DNA  a fost că am constituit o echipă de oameni foarte curajoşi, foarte activi, profesionişti, care ştiu ce au de făcut şi cu care am început un drum. Împreună cu ei îmi doresc să merg pe acest drum. Legea îmi conferă posibilitatea să merg pe acelaşi drum. Fiecare angajat al DNA a adus o contribuţie, mai mare sau mai mică, la ceea ce se întâmplă acolo. A fost o foarte mare seriozitate şi o consecvenţă în ceea ce am făcut. Pentru noi a fost foarte important şi sprijinul cetăţenilor. Nu numai prin faptul că ne-au făcut sesizări, ci atunci când au fost momente critice au intervenit. Să ne amintim de acea marţi neagră, să ne amintim de acele proiecte de lege prin care se încerca limitarea atribuţiilor procurorilor şi în care cetăţenii au intervenit“.

Laura Codruţa Kovesi: „Anul trecut am indisponibilizat aproape o jumătate de miliard de euro şi noi încercăm ca aceşti bani să-i aducem la bugetul statului. Ieri am primit foarte multe mesaje de încurajare. Unii chiar ne întrebau dacă pot dona câte un euro pentru a ne ajuta să strângem cei 10 milioane de euro. Cetăţenii îţi doresc acelaşi lucru ca şi noi: să trăim într-o Românie curată, fără corupţie“.

Dan Marinescu: Cum răspundeţi celor care vă critică pentru că îi anchetaţi pe cei care sunt apropiaţi ai lui Traian Băsescu abia după ce acesta nu a mai fost preşedinte?

Laura Codruţa Kovesi: „Criticile, atunci când sunt punctuale, pot fi foarte constructive. Nu am cum să comentez, dar pot să reamintesc că în 2014 DNA l-a investigat pe fratele preşedintelui în funcţie şi am cerut măsuri preventive pentru acesta. Cred că a  fost o dovadă foarte clară a independenţei DNA. Cand am preluat DNA, multe dintre aceste cazuri (Udrea, Pinalti, etc – n.r.), erau deja la DNA. Eu nu am făcut decât să le iau în ordine cronologică şi să le finalizez“.

Laura Codruţa Kovesi: „Numărul persoanelor arestate preventiv nu a crescut semnificativ faţă de anul trecut. La sume foarte mici luate de proliţişti şi magistraţi s-au luat decizii de arestare preventive, însă este foarte greu ca atunci când ai un politician care a luat mită un milion de euro să nu ceri arestarea preventivă. Peste 90% din aceste cereri au fost admise de instanţele de judecată. Ce am observat noi însă că se întâmplă, după intrarea în vigoare a Codului de procedură penală, a fost introdusă această cameră preliminară şi în anumite cazuri judecătorii înlocuiesc arestul preventiv cu o măsură mai blândă. Am văzut însă că dosarele au început să se judece mai repede. Avem dosare pe care le-am trimis anul trecut în instanţă şi avem deja o primă decizie în acestea“.

Despre dosarele ANRP

Laura Codruţa Kovesi: „În primul rând, aceste dosare erau în DNA în momentul în care am preluat conducerea instituţiei. A fost un caz cu un vicepreşedinte al ANRP, dacă nu mă înşel Baciu, care a fost instrumentat de către DNA. Cu această ocazie, au fost ridicate mai multe dosare de retrocedare şi care se găseau la DNA. Aş putea să vă spun că nu a umblat nimeni în acele dosare timp de foarte mulţi ani. Se vehiculau sume enorme, am văzut că pentru anumite retocedări s-au oferit milioane de euro cu tilu de mită, multe proprietăţi au fost supraevaluate, iar statul a peirdut foarte mulţi bani. Dacă analizăm tipologiile din aceste dosare, observăm că intermediarii între proprietarii care aveau de răscumpărat proprietăţile şi ANRP este o listă de top 10, aceleaşi persoane. De altfel, şi membrii Comisiei ANRP sunt în mare cam aceeaşi. Noi în toate aceste dosare am dispus măsuri asiguratorii pentru a încerca să recuperăm aceste prejudicii. Mai avem în prezent de verificat peste 200 de dosare de retrocedări. Aceste fapte au fost comise după înfiinţarea ANRP şi până în anul 2011-2012“.

Despre solicitarea arestării oamenilor de afaceri israeilieni în dosarul lui Remus Truică

Laura Codruţa Kovesi: „O să spun la modul general. Mandatul de arestare preventivă se transmite instituţiilor poliţieneşti cu atribuţii în domeniu, se localizează persoanele respective, după care se încep prodedurile de punere în executare a acestor mandate. Un prim efect este acela că libertatea lor de mişcare va fi limitată pentru că ei vor fi localizaţi de poliţie. Sunt convinsă că o să reuşim şi în acest caz să-i aducem în ţară, aşa cum am reuşit şi în alte dosare“.

Despre MCV

Dan Marinescu: Este bine să fie ridicat MCV?

Laura Codruţa Kovesi: „Am apreciat ca magistrat că acest instrument a fost extrem de util pentru reformarea sistemului judiciar din România. Am mai spus şi o spun, faptul că în de două ori pe an eram vizitaţi de experţi străini care ne întrebau în ce fel am rezolvat anumite probleme, nu a fost ceva care să dăuneze instituţiei. Nu sunt eu în măsură să spun dacă MCV trebuie sau nu să fie ridicat. Eu îmi menţin poziţia că acest MCV a fost extrem de util în a reforma sistemul de justiţie în România, în a descoperi vulnerabilităţi şi a le rezolva, motiv pentru care, din punctul meu de vedere ca magistrat, faptul că acest mecanism va continu nu are ce să dăuneze“.

Dan Marinescu: MCV afectează viaţa oamenilor simpli?

Laura Codruţa Kovesi: „Ei verifică dacă avem destule instrumente pentru a combate corupţia la nivel înalt. Unul dintre motivele pentru care am fost monitorizaţi este corupţia la nivel înalt. Experţii vin şi fac tot felul de statistici“.

Despre evacuarea Antenelor

Laura Codruţa Kovesi: „Antena 3 a trunchiat declaraţiile mele, eu ştiu foarte bine ce am spus la interviuri. Practic, s-a luat o propoziţie dintr-un anumit context şi a fost prezentată într-un numit fel. Ca de obicei, nu mi s-a cerut un punct de vedere, din acest motiv, în următoarea zi am şi emis un comunicat, am seziat şi CSM, iar joi se va discuta această sesizare pe care am făcut-o. Aici însă o problemă este la Consiliul Naţional al Audiovizualului. De foarte multe ori se prezintă informaţii prin intermediul mass-media şi nu ni se cere punctul de vedere. În astfel de situaţii, noi trebuie să sesizăm CNA, însă este dificil când persoane din conducerea instituţiei sunt anchetate într-un dosar al DNA. Aşa că am căutat să-mi fac dreptate la CSM“.

Despre recuperarea prejudiciilor

Laura Codruţa Kovesi: „DNA nu are atribuţii în recuperarea prejudiciilor prin punerea în executare a deciziile defintive ale instanţei. ANAF trebuie să se ocupe de execuatarea acestor sentinţe, acum avem şi agenţia aceasta nou-creată, am înţeles că va fi operaţionalizată în iunie şi o să vedem care este gradul de recuperare. Ar fi o dovadă de transparenţă şi din partea ANAF dacă ar publica lista cu hotărârile defintive care au fost executate sau nu. Nu sun banii ANAF, nu sunt banii DNA, sunt banii statului“.

Laura Codruţa Kovesi: „Cei care comit fapte de corupţie încearcă să fie mai ingenioşi, dar ne adaptăm şi noi. Suntem cu un pas înainte şi suntem foarte, foarte atenţi la ce se întâmplă“.

Despre o posibilă intrare în politică

Laura Codruţa Kovesi: „Nu comenteze ce spun politicienii. Nu doresc să intru în politică. Dacă cineva se teme că o să intru în politică, să nu se mai teamă, se se teamă că o să rămân la DNA şi o să-mi continui treaba aici. Nu mă interesează domeniul politic, nu doresc să intru în partide“.

Despre sloganul „corupţia ucide”

Laura Codruţa Kovesi: „Este foarte adevărat şi cred că din dosarele penale de multe ori a răzbătut acest lucru. Atunci când anumite firme dau mită pentru a introduce pe piaţă un anumit medicament, acest lucru se reflectă în preţul medicamentului şi cetăţenii plătesc acest preţ. Calitatea serviciilor este influenţată de faptul că anumite companii trebuie să ofere mită pentru a câştiga contracte. Dacă luăm un poliţist care opreşte un şofer beat şi primeşte mită, acel şofer îşi continuă drumul şi poate ucide oameni. Dacă o companie de construcţii oferă mită pentru o lucrare prost făcută şi construieşte un pod, după care podul cade şi este o maşină pe podul respectiv, pot să moară oameni. Corupţia chiar are efecte dramatice în societate şi cred că toată lumea a văzut acest lucru“.
 

 

 

 

 

 

 


 

 

 

 

 

citeste totul despre: