DOCUMENTE Ce hibe reclamă magistraţii vizavi de proiectele de graţiere şi modificare a Codului Penal lansate de Guvern

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Şefa DNA Codruţa Kovesi, a afirmat, miercuri, referindu-se la declaraţiile făcute de ministrul Justiţiei cu privire la elaborarea unor acte normative, că se îndoieşte de buna-credinţă a acestuia. Potrivit proiectelor de lege, urmează să fie graţiate pedepsele de până la cinci ani, abuzul în serviciu va fi incriminat dacă există un prejudiciu de peste 200.000 de lei, iar denunţurile vor fi valabile până la şase luni de la comiterea faptelor.

UPDATE Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, miercuri, la Europa FM, că Sebastian Ghiţă este cercetat în mai multe dosare, unele dintre ele încă nepublice. 

Cercetările se referă la contracte încheiate între firme ale lui Sebastian Ghiţă cu mai multe instituţii de stat. 

Laura Codruţa Kovesi a refuzat să spună dacă printre contractele verificate se află şi cele dintre firmele controlate de Sebastian Ghiţă şi SRI.

Întrebată dacă Serviciul Român de Informaţii a sesizat DNA cu privire la faptele lui Ghiţă, Laura Codruţa Kovesi a răspuns afirmativ.

"Sigur că da. O parte din dosarele care sunt publice au legătură cu aceste contracte. În investigaţiile pe care le avem acum în lucru la Serviciul teritorial Ploieşti sunt verificate alte contracte. Nu pot să vă confirm acum ce contracte verificăm. Când o să putem să facem publice aceste informaţii, o să le facem. În acest moment doar ce este pe rolul instanţelor de judecată putem face pulic. În unele dosare (care-l privesc pe Sebastian Ghiţă) a existat o colaborare cu SRI, dar până la decizia Curţii Constituţionale. A existat o colaborare instituţională înainte de decizia Curţii Constituţionale privind măsurile de supraveghere tehnică", a adăugat Kovesi, potrivit News.ro.

UPDATE În proiectul legat de graţiere reiese că graţierea se acordă fie în întregime, fie pentru jumătate din pedeapsă (proiectele sunt disponibile la finalul acestui articol).

Se prevăd, între altele, faptele pentru care graţierea NU poate fi acordată - este vorba, de pildă, despre condamnări pentru violenţă (omor, omor calificat, viol).

Sunt exceptate de la graţiere, în limita a cinci ani, şi faptele de corupţie, fapte ce vizează securitatea naţională şi infracţiuni economice.

Se poate acorda graţiere pentru jumătate din pedeapsă pentru persoanele care au împlinit 60 de ani, pentru femei însărcinate, persoane cu anumite afecţiuni cronice, persoane care au copii mai mici de 5 ani în întreţinere.

De asemenea, proiectul arată că se graţiază în întregime „pedepsele cu închisoare de până la cinci ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată”. Prevederile din acest alineat se aplică indiferent de modalitatea de executare a pedepsei închisorii dispuse de instanţă.

„Se graţiază cu 1/2 sau după caz cu restul de pedeapsă neexecutat din pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care, conform expertizei medico-legale emise de instituţiile abilitate sunt diagnosticate cu boli incurabile în faţă terminală”, se arată la articolul 2 alineatul b.

Prevederile acestor articole nu se aplică celor condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă şi celor care sunt recidivişti prin condamnări anterioare. 

„Graţierea este condiţionată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de un an de la punerea în libertate”, mai arată proiectul.  

Proiectul graţierii prevede că scapă de pedepse inclusiv cei condamnaţi cu suspendare

Proiectul de lege mai spune că în cazul unei eventuale aplicării în mod succesiv a unor dispoziţii de graţiere cu privire la aceeaşi pedeapsă se va lua în considerare numai dispoziţia de graţiere mai favorabilă condamnatului. 

Graţierea are efecte şi asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat, în acest caz partea din termenul de încercare care reprezintă durata pedepsei pronunţate de instanţă se reduce în mod corespunzător. Dacă suspendarea condiţionată este revocată sau anulată se execută numai partea de pedeapsă rămasă negraţiată”, mai arată proiectul.  

Criminalii, violatorii şi tâlharii scapă cu jumătate din pedeapsă dacă au copii mici

Pedofilii, criminalii, violatorii ori tâlharii vor scăpa cu jumătate din pedeapsă dacă au copii sub cinci ani în întreţinere sau dacă au peste 60 de ani. Concret, potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind graţierea pot scăpa de jumătate de pedeapsă mai multe categorii de condamnaţi. 

Astfel, Articolul 2, alineatul 1 arată că graţierea unei jumătăţi de pedeapsă se aplică „persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani;si care nu sunt recidiviste”. Pentru acest alineat nu sunt enumerate alte excepţii. 

Reacţia DNA

„Remarcăm faptul că, între infracţiunile graţiate se regăsesc abuzul în serviciu (sub toate formele sale) şi infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie. În cazul evaziunii fiscale, sunt excluse de la graţiere doar cele mai simple forme de evaziune. Cele cu adevărat grave (art. 9 din L 241/2005) sunt graţiate în totalitate, ceea ce va avea un efect negativ pentru investigarea faptelor de corupţie, pentru că multe persoane cercetate pentru infracţiuni de evaziune fiscală recunosc că banii erau, de fapt, pentru o mită. Dacă aceste persoane ştiu că nu vor mai fi trase la răspundere pentru evaziune fiscală, nu au nici un motiv să denunţe mita”, atrag atenţia reprezentanţii DNA.

Modificările legislative vizate de Guvern

În ceea ce priveşte a doua parte a proiectului, „Modificări legislative în Codul penal”, prima se referă la abuzul în serviciu. Astfel, se introduce un prejudiciu de la care se cercetează abuzul în serviciu cu încălcarea legii  de 200.000 de lei. În plus, pedeapsa pentru abuzul în serviciu ar urma să scadă de la 7 ani la doar trei ani, sau amendă.

Se propune şi modificarea legislaţiei în privinţa denunţătorilor. Denunţul este valabil şi poate fi probă într-un dosar penal doar dacă este făcut în termen de cel mult şase luni de la săvârşirea faptei.

Nu întotdeauna denunţul poate funcţiona ca o plângere prealabilă. Astfel, dacă este vorba, de exemplu, despre un dosar de abuz de serviciu în legătură cu atribuirea unui contract prin licitaţie, plângerea prealabilă ar trebui să vină fie în urma unui control făcut de instituţia abilitată, fie de la un concurent al celui care a câştigat respectiva licitaţie în urma săvârşirii unui abuz în serviciu de către persoanele care au organizat respectivul concurs, explică digi24.

Cu privire la această modificare, oficialii DNA au explicat că: 

- modificările propuse vor îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupţie săvârşite anterior lunii iulie a anului 2016, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte;

-  În nota de fundamentare şi în expunerea de motive nu e indicat nici un argument care să justifice o asemenea modificare.

- În legislaţia română, cauza de nepedepsire a denunţătorului pentru infracţiunile de corupţie e o instituţie tradiţională, în vigoare în mod neîntrerupt din 1936. Întrebarea firească este: ce s-a schimbat între timp? De ce vrea statul roman sa renunţe la un instrument care s-a dovedit eficient?

„În foarte puţine cauze, denunţătorii anunţă organele de urmărire penală imediat după consumarea infracţiunii, deoarece la acel moment sunt mulţumiţi de folosul primit în schimb. 

Din practică, s-a constatat că, denunţurile se înregistrează când apar neînţelegeri între participanţii la infracţiune sau când aceştia doresc să profite de cauze de reducere a pedepselor. Nu se explică raţiunea pentru care se doreşte protejarea celor care au luat mită si garantarea faptului că, după trecerea a 6 luni nu mai pot fi traşi la răspundere”, arată DNA.

Iată cum se schimbă Articolul 297 care pedepseşte abuzul în serviciu:

Art.297. Abuzul în serviciu

(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte un act contrar legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se pedepseşte de la o lună la un an sau cu amendă.

(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.”

În plus, Articolul 298 care pedepsea neglijenţa în serviciu urmează să fie abrogat. 

Ministerul Justiţiei vrea să modifice si Alineatul (1) al articolului 301 (conflictul de interese) astfel:

„(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obţinut, direct sau indirect, foloase patrimoniale necuvenite, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”

Totodată va fi pedepsită cu închisoarea şi persoana care va fi prinsă la volan cu o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Această infracţiune va fi pedepsită cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

DNA: Sunt plasate în afara ilicitului penal numeroase fapte periculoase

„Se dezincriminează faptele de abuz în serviciu  care provoacă o pagubă mai mică de 200.000 lei. Limita de 200.000 lei nu are nicio legătura cu decizia Curţii Constituţionale a României în ceea ce priveşte această infracţiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate. De asemenea, prin fracţionarea unor achiziţii publice în mai multe contracte cu valoare sub limita de 200.000 lei împiedică tragerea la răspundere penală pentru un eventual abuz în serviciu. Totodată, faptele săvârşite în materia achiziţiilor directe, al căror prag este de 30.000 euro, ar rămâne în afara răspunderii penale”, explică oficialii DNA.

De asemenea , procurorii susţin că pedeapsa aplicată pentru săvârşirea acestei infracţiuni scade nejustificat de mult, scăzând în consecinţă şi termenul de prescripţie la 5 ani. „Limitele de pedeapsă se reduc foarte mult: de la 2-7 ani la 6 luni - 3 ani, fără a se preciza care este justificarea acestor modificări”, atrag atenţia procurorii, care mai susţin că se „dezincriminează faptele care cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane, dacă nu se produce o pagubă materială, fiind plasate astfel în afara ilicitului penal numeroase fapte periculoase. Spre exemplu, se dezincriminează în parte faptele ce constituie obiectul dosarului care vizează nepunerea în funcţiune a barocamerei de la unitatea de arşi a unui spital şi în care s-a produs vătămarea intereselor legale ale unor persoane prin imposibilitatea tratării victimelor dezastrului de la „Colectiv””, spun anchetatorii.

Aceştia precizează că sintagma „în exercitarea atribuţiilor de serviciu” e înlocuită cu „în exercitarea serviciului” şi că această modificare poate constitui o problema deoarece se poate interpreta că vizează doar fapte săvârşite în timpul programului de lucru.

„Plângerea prealabilă a persoanei vătămate, ca modalitate de declanşare a procesului penal, este total nepotrivită; în felul acesta, multe situaţii care ar trebui investigate ar putea rămâne în afara controlului justiţiei. Dacă autorul faptei este însuşi conducătorul instituţiei, ar trebui sa formuleze plângere împotriva propriei persoane. În plus, se deschide posibilitatea retragerii plângerii prealabile, cu consecinţele de rigoare. Plângerea prealabilă poate fi introdusă doar în termen de trei luni de când partea vătămată a cunoscut existenţa faptei – spre exemplu, controalele Curţii de Conturi care vizează activitatea unei instituţii din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plângeri prealabile. Aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile şi se aplică inclusiv cauzelor în curs, astfel încât toate dosarele aflate pe rolul instanţelor având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu vor fi condiţionate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituţie va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal”, mai subliniază procurorii anticorupţie.

Preşedintele Curţii Supreme: Proiectele de ordonanţă par să fie cu dedicaţie

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a declarat, miercuri, că proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului de procedură penală nu au fost discutate nici cu instanţele, nici cu asociaţiile magistraţilor, precizând că în cursul dimineţii i-au fost trimise pe email cele două proiecte, fiind cerut un punct de vedere până în 23 ianuarie.

„Până în acest moment nu s-a discutat despre acest aspect nici cu instanţele de judecată, nici cu asociaţiile magistraţilor. În drum spre CSM am primit un telefon de la birou prin care mi s-a spus faptul că prin email am primit proiectele de ordonanţ[ de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului de procedura penală şi că ni se cer puncte de vedere până pe 23 ianuarie. Sunt convinsă că vom discută astăzi la CSM acest aspect, pentru că, aşa cum cunoaşteţi, în procedura de aprobare a oricărui act normativ care interesează justiţia este necesar şi avizul Consiloului Superior al Magistraturii (CSM)", a spus preşedintele ICCJ, înaintea şedinţei CSM, potrivit News.ro. Totodată, potrivit acesteia, astfel de proiecte nu trebuie aprobate fără o consultare prealabilă. 

După şedinţa CSM, Tarcea a adăugat că proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului de procedură penală par să fie "cu dedicaţie"."Dacă mă iau după tot ceea ce s-a discutat în spaţiul public, aşa pare a fi", a spus aceasta.

Procurorul general: Dacă se face o dezincriminare, vom vedea că este făcută cu dedicaţie

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat miercuri că dacă s-ar face o dezincriminare a unor infracţiuni, s-ar vedea că aceasta este "cu dedicaţie”, precizând că ar fi total exagerat ca la abuzul în serviciu să se facă o incriminare astfel încât să se ajung ca o bună parte din cauzele DNA să rămână în aer, ceea ce ar arăta că voinţa legiuitorului nu a fost foarte clară. Lazăr a mai spus că toate cauzele începute pe infracţiuni care au fost incriminate în trecut de legiuitor trebuie să mearg la instanţă sau, dacă sunt deja în judecată, să existe încredere în judecata corectă.

În legătură cu dezincriminarea abuzului în serviciu, Lazăr a spus: „Ar fi total exagerat să se facă o incriminare astfel încât să se ajung ca o bună parte din cauzele DNA să rămână în aer. Ar însemna că noi nu ştim ce vrem, că voinţa statului român mai întâi de a incrimina şi de a efectua anumite procese, timp îndelungat, de a instrumenta anumite cauze, nu este foarte clară”.

Procurorul general al României a precizat că, în opinia sa, voinţa legiuitorului a fost foarte clară atunci când a incriminat acele fapte.

„Dacă s-au început nişte cauze, ele trebuie să meargă la instanţă sau dacă sunt pe rolul instnaţei, să avem încredere în judecătorii care le vor judeca”, a mai spus Lazăr.

UPDATE Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat miercuri că a primit astăzi spre avizare două proiecte de ordonanţă de urgenţă - unul vizând modificări aduse Codului penal şi Codului de procedură penală şi celălalt referitor la graţierea unor pedepse.

„În cursul zilei de azi, 18 ianuarie 2017, la Consiliul Superior al Magistraturii au fost primite, în vederea avizării, de la Ministerul Justiţiei, proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală şi proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru graţierea unor pedepse. Proiectele de acte normative menţionate sunt supuse, în acest moment, analizei direcţiei de specialitate, sub coordonarea Comisiei nr. 1 — Legislaţie şi cooperare interinstituţională, din cadrul Consiliului", se precizează într-un comunicat al CSM.

Conform aceleiaşi surse, CSM are în vedere ca, în funcţie de calendarul ce urmează să fie stabilit de Guvern pentru adoptarea celor două acte normative, să planifice o şedinţă a plenului pentru avizarea lor, la o dată ce va fi anunţată ulterior.

Declaraţiile Laurei Codruţa Kovesi

„Am avut discuţie cu ministrul Justiţiei într-un cadru instituţional, împreună cu procurorul general şi cu procurorul-şef DIICOT, săptămâna trecută, într-o zi de luni (...), ocazie cu care domnul ministru a promis ferm că orice modificare de lege se va face, atât a Codului penal, a Codului de procedură penală sau a oricărei legi care ne influenţează activitatea, va fi discutată în sistem. Văd că şi-a încălcat această promisiune. De fapt, mă aşteptam", a spus Kovesi la Europa FM.

Referindu-se la declaraţiile lui Florin Iordache cu privire la elaborarea a două acte normative — unul care vizează graţierea pentru anumite fapte şi un altul care ţine cont de deciziile CCR în domeniu—, şefa DNA a spus că se îndoieşte de buna-credinţă a ministrului.

"Practica judiciară, cel puţin cea după decizia Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu, este o practică unitară. (...) Este foarte clară şi motivarea Curţii Constituţionale, nu văd ce ar trebui clarificat. Dar, dacă este aşa, pentru că în acest moment eu mă îndoiesc de buna-credinţă, cel puţin a ministrului de Justiţie, care a promis că astfel de proiecte vor fi discutate înainte şi nu după (...), mă îndoiesc că este de bună-credinţă. Şi, dacă este doar o clarificare, de ce se lucrează în secret? De ce se lucrează noaptea şi nu are nimeni acces la aceste proiecte? De ce trebuie să le citim pur şi simplu din Monitorul Oficial şi adoptate în şedinţă de Guvern? De ce nu sunt trecute pe ordinea de zi, dacă este doar o simplă clarificare? De ce nu este o procedură transparentă?", a afirmat Kovesi.

Ministerul Justiţiei a finalizat marţi elaborarea a două acte normative — unul care vizează graţierea pentru anumite fapte şi un altul care ţine cont de deciziile CCR în domeniu—, a declarat ministrul Florin Iordache.

El a precizat, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, că actele normative au fost transmise miercuri dimineaţă spre consultare tuturor instituţiilor şi asociaţiilor profesionale din domeniu.

Totodată, premierul Sorin Grindeanu a declarat, miercuri, că în şedinţa de Guvern s-au discutat "lucrurile comunicate din timp", precizând că, potrivit Constituţiei, "avem voie să dăm graţiere şi amnistie", deci aceste lucruri "nu sunt împotriva legii".

El a menţionat că nu va fi dezincriminat nici conflictul de interese şi nici abuzul în serviciu, ci "se clarifică aceste lucruri din punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, în concordanţă cu deciziile Curţii Constituţionale".

"Orice decizie a Curţii Constituţionale este obligatorie. Nu ne putem face că nu o avem. Această clarificare pe care Ministerul Justiţiei o face acum şi o transmite spre dezbaterea publică e viziunea Ministerului Justiţiei", a subliniat Grindeanu.

Proiect OUG pentru gratierea unor pedepse

Proiect de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului Penal şi a Codului de Procedură...

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite