Procurorul general, despre graţiere: Cei care au iniţiat acest montaj au subestimat IQ-ul românilor şi al presei de investigaţii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Augustin Lazăr, procurorul general al României, a criticat dur ordonanţele de urgenţă pentru graţiere şi modificarea Codului Penal. Magistratul a acuzat interese oculte aflate în spatele acestor ordonanţe, care vor scăpa de pedepse primari, parlamentari, consilieri locali şi judeţeni. La rândul său, şefa DNA, afirmă că ordonanţele pot deschide calea unor ilegalităţi.

Într-un interviu pentru Ziare.com, Augustin Lazăr a desfiinţat proiectele graţierii şi modificării Codului Penal şi de Procedura Penală:

„Cei care au iniţiat acest montaj, cu un paravan în faţă unui interes ocult, au subestimat IQ-ul românilor şi al presei de investigaţii, care imediat a arătat adevăratele interese“.

„Colegii din CSM au fost surprinşi să vadă că autoritatea judecătorească nu e luată în serios că autoritate a statului român, că nu li s-a cerut avizul de către Guvern pentru astfel de proiecte de OUG“.

În state precum Franţa există un grad de ocupare de 200% şi nu au luat astfel de măsuri pripite, în care să dispună graţierea nu numai a celor încarceraţi, ci şi a unora sancţionaţi cu suspendare.

„În spate vedem un interes ocult, care nu e explicat de nimeni, dar începe să-l identifice presă“.

„Că magistrat, eu nu pot spune că aceste acte normative au fost date în considerarea interesului lui X sau Y dintre persoanele inculpate sau condamnate. Însă observ cu satisfacţie că presă de investigaţii, care poate vorbi despre aceste lucruri, a reuşit din două mişcări să clarifice problema“.

„Cei care au iniţiat acest montaj, cu un paravan în faţă unui interes ocult, au subestimat IQ-ul românilor şi al presei de investigaţii, care imediat a arătat adevăratele interese“.

„În special persoanele condamnate pentru conflict de interese au un avantaj dacă sunt gratiate, chiar dacă sunt condamnate cu suspendare. Există un număr mare de astfel de persoane şi nu orice fel de persoane: primari, parlamentari, consilieri locali şi judeţeni“.

„Există o categorie de persoane dintre cele privilegiate conform proiectului în considerarea căreia cred că a fost gândit actul normativ: parlamentari, primari, consilieri locali şi judeţeni, directori, foşti miniştri care au comis infracţiuni. În loc să înfrunte cu demnitate situaţia, fac un grup de interese pentru a-şi promova un act de clemenţă“.

„Noi trebuie să ne consolidăm instituţiile, nu să consolidăm rândurile infractorilor prin aducerea altora, aflaţi în executarea pedepsei“.

„Denunţul nu e un brevet românesc. Se sugerează pe diverse posturi de televiziune că l-am scos acum şi pe baza lui se dau condamnări. Greşit! E un instrument luat de la democraţiile occidentale şi reprezintă cheia prin care ei au deschis omerta, legea tăcerii. Când avem de-a face cu infracţiuni de criminalitate organizată şi corupţie trebuie să avem instrumente specifice, să-i încurajăm pe unii să coopereze cu autoritatea judiciară şi să se protejeze astfel pe ei înşişi. Dacă eliminăm acest instrument, legea tăcerii se va reinstaura. Italienii s-au lovit primii de omerta şi ei au expresia cine tace scapă. Şi încă una siciliană: cine e orb, surd şi tace trăieşte 1.000 de ani în pace. Iată unde vor să ajungă dumnealor! Dacă reglementează denunţul în aşa fel încât să nu poată fi folosit că instrument juridic, vom trăi în pace cum am mai trăit“.

„Deci un condamnat pentru omor care a primit 15 ani de puşcărie, are 61 de ani şi a executat 7 ani şi jumătate, iese din penitenciar? Conform acestui proiect de act normativ foarte generos, poate ieşi în libertate. Şi imediat societatea se va trezi în faţă unui nou val de criminalitate. Noi trebuie să ne consolidăm instituţiile, nu să consolidăm rândurile infractorilor prin aducerea altora, aflaţi în executarea pedepsei“.

Kovesi: Prejudiciul minim de 200.000 de lei stabilit în cazul abuzului în serviciu deschide calea unor noi ilegalităţi

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a avertizat că prejudiciul minim de 200.000 de lei stabilit în cazul abuzului în serviciu, aşa cum apare în proiectul de modificare a Codurilor penal şi de procedură penală iniţiat de Ministerul Justiţiei, poate deschide calea unor noi ilegalităţi în achiziţiile publice.

Într-un interviu acordat agenţiei News.ro, şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a explicat cum poate fi ocolită foarte uşor infracţiunea de abuz în serviciu. Astfel, un manager de spital, de pildă, ar putea împărţi contractele de achiziţii în sume mai mici, pe care să le atribuie unor firme de casă, fără a comite, astfel, o infracţiune.

În interviu, procurorul-şef al DNA răspunde şi acuzaţiilor aduse de Sebastian Ghiţă, vorbeşte despre colaborarea cu SRI, dar comentează şi verdictul dat în cazul tezei sale de doctorat.

Kovesi a declarat că a aflat de modificările pe care ministrul Justiţiei vrea să le aducă legislaţiei din justiţie miercuri, deşi în prealabil primise asigurări că instituţiile din domeniu vor fi consultate în privinţa oricărei modificări.

„Am aflat în ziua în care urma să se discute la guvern despre aceste proiecte, pentru că au existat tot felul de informaţii în spaţiul public că se lucrează la acest proiect, dar confirmarea am avut-o abia în momentul în care ministrul Justiţiei a spus că va trimite aceste proiecte la parchete şi la instanţe pentru un punct de vedere. În cursul zilei de ieri am primit în jurul prânzului aceste proiecte pentru a exprima un punct de vedere”, a detaliat Kovesi.

Mai mult, spune aceasta, ministrul Justiţiei a asigurat-o de contrariu, în luna decembrie:

”Am avut o singură întâlnire la începutul anului, când domnul ministru ne-a asigurat pe mine şi pe domnul procuror general şi pe şeful DIICOT, care a fost prezent  la această întâlnire, că orice modificare legislativă care va afecta în vreun fel activitatea noastră sau statutul procurorilor şi judecătorilor va exista o consultare prealabilă. Vă daţi seama că pleci de la prezumţia de bună-credinţă atunci când ţi se spune că orice modificare o voi face, veţi fi consultaţi. Şi ieri am constatat cu stupoare că acest proiect va fi adoptat fără această consultare. Au existat aceste discuţii în spaţiul public, după care am primit şi noi poriectul să ne exprimăm un punct de vedere”, declară şefa DNA.

În opinia Laurei Kovesi, nu există justificare pentru graba cu care sunt propuse aceste modificări.

”În primul rând, de ce a existat un atât de mare secret? Asta ne-am întrebat şi noi. Ne-am lămurit între timp, pentru că nu este orice Ordonanţă. Este o Ordonanţă dedicată anumitor persoane, care au avut anumite calităţi.  Nu ştiu dacă este o Ordonanţă esenţială pentru justiţie. Dacă ne uităm în această Ordonanţă de modificare a Codului Penal, vom observa că în mod ciudat justiţia din România nu avea nicio problemă, avea doar trei infracţiuni problematice. Sau patru, trei dintre infracţiuni care sunt în competenţa DNA şi o a patra infracţiune. Adică, ce este problematic în România: abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu, conflictul de interese şi conducerea unui vehicul în stare de ebrietate. Aceste patru articole reprezintă o modificare esenţială, acea punere în acord a legislaţiei româneşti cu cea europeană şi cu deciziile Curţii Constituţionale. Nu a existat urgenţă în justiţie decât pentru acele patru infracţiuni. Aş reveni la fiecare dintre acestea. Abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu şi conflictul de interese sunt acele infracţiuni care pot fi comise doar de anumite persoane, cum spunem noi în justiţie subiecţi calificaţi, adică funcţionari publici, demnitari, persoane care deţin poziţii de demnitate publică - primari, preşedinţi de Consilii Judeţene, miniştri, secretari de stat, parlamentari. Acesta este obiectul şi scopul acestor modificări”, argumentează procurorul şef al DNA.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite