Judecătorul din dosarul MApN-Iohannis cere să fie înlocuit. Susţine că presa i-a pus la îndoială imparţialitatea

Magistratul Curţii de Apel Bucureşti care judecă procesul dintre Ministerul Apărării Naţionale şi Administraţia Prezidenţială, referitor la mandatul şefului Statului Major al Apărării, a făcut cerere de abţinere în dosar, motivând că presa i-a pus la îndoială imparţialitatea.

Judecătorul Silviu Gabriel Barbu trebuia să judece, marţi, dosarul în care Ministerul Apărării Naţionale a cerut anularea decretului prin care preşedintele Klaus Iohannis i-a prelungit cu un an mandatul şefului Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă, însă a anunţat, în sala de judecată, că se abţine, urmând ca solicitarea să fie soluţionată de un alt complet.

"În presă, a fost pusă la îndoială, mai voalat, imparţialitatea acestui complet. Instanţa înţelege să se abţină pentru a se salvgarda principiul imparţialităţii. Cererea de abţinere o să meargă la completul următor", a spus magistratul, după cum informează Mediafax.

Judecătorul a mai făcut o solicitare de abţinere, însă aceasta i-a fost respinsă pe 6 martie.

Cererea de abţinere vine după ce jurnaliştii de la G4Media.ro au scris că soţia judecătorului Silviu Barbu este Elena Barbu, preşedinte al Curţii de Apel Braşov, ea fiind unul dintre semnatarii scrisorii adresate CSM de preşedinţii şi vicepreşedinţii curţilor de apel, în care se solicită luarea unor măsuri în cazul protestelor organizate de magistraţi împotriva OUG 7 pe legile Justiţiei şi a cărui mandat a fost prelungit de Secţia pentru judecători a CSM, condusă de Lia Savonea, considerată "o apropiată a PSD".

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia 'şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an'".

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă "s-a făcut ilegal", adăugând că "instanţa este cea care va stabili" care este situaţia de drept.

Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers "inoportun" şi "riscant" contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Ciucă. Preşedintele a adăugat că "pur şi simplu" propunerea ministrului Apărării a fost "nelegală".

"Propunerea ministrului a fost pur şi simplu nelegală, iar o propunere pentru şeful Armatei a lipsit pur şi simplu. Faptul că se adresează acum în contencios cu ierarhia militară mi se pare un demers inoportun, riscant. Generalul Ciucă este o persoană foarte respectată şi cu o poziţie importantă şi în cadrul preşedinţiei noastre şi în structurile militare europene şi în structurile militare NATO. Ce va gândi un înalt responsabil, de exemplu, din armata unei ţări cu care suntem aliaţi dacă află că ministrul Apărării merge în contencios să îşi conteste propriul şef al Armatei? Nişte acţiuni prost gândite, de tip PSD-ist", a susţinut preşedintele.