Incendiul din Clubul Colectiv. Cine sunt vinovaţii pentru tragedia din clubul groazei

Publicat: 01.11.2015 20:40

Ultima actualizare: 10.08.2022 22:24

Tragedia de la Clubul Colectiv, soldată cu 30 de morţi şi aproape 200 de răniţi, mobilizează autorităţile pentru tragerea la răspundere a vinovaţilor. Parchetul General a început urmărirea penală „in rem“ pentru omor calificat, ancheta urmând să stabilească cum s-a produs incendiul. Şi Ministerul Muncii s-a implicat în anchetă.

Acuzaţii extrem de grave, care sunt pedepsite de Codul Penal şi cu închisoarea pe viaţă, în cazul incendiului devastator de la clubul Colectiv, din noaptea de vineri spre sâmbătă, în care au pierit 30 de tineri. Ancheta a fost preluată de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a început deja urmărirea penală, deocamdată „in rem“, pentru omor calificat şi distrugere calificată. Asta pentru că primele concluzii ale anchetatorilor indică o inconştienţă criminală a celor care au amenajat clubul. Traşi la răspunderea ar putea fi şi cei care au autorizat funcţionarea localului fără toate avizele.

Astfel, amenajarea halei închiriate de la Pionierul SA, nu respecta niciuna dintre normele privind securitate la incendiu, susţin experţii. De altfel, clădirea nu avea autorizaţie de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU).

Clubul era învelit pe dinăuntru cu burete pentru antifonare, un material extrem de inflamabil. Mai mult, pereţii erau decoraţi cu grilaje din lemn de brad uscat. Nici vorba de stropitori, care se declanşează automat când senzorii detectează flăcări sau fum sau de sistem care să oprească automat curentul electric. Protecţia anti-incendiu de la clubul Colectiv se rezuma la trei extinctoare de mici dimensiuni, dintre care doar unul fusese folosit în timpul incendiului.

De ce se fac cercetări pentru omor calificat în cazul incendiului în Clubul Colectiv

Experţii Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) au explicat de ce anchetatorii fac cercetări pentru omor calificat şi nu vizează fapte mai puţin grave, precum omorul din culpă.

„Codul Penal prevede că o infracţiune, inclusiv uciderea unei persoane, poate fi săvârşită sau cu intenţie, sau din culpă (din greşeală). Potrivit Codului penal, o infracţiune, de exemplu infracţiunea de omor, este săvârşită cu intenţie nu numai când autorul chiar urmăreşte producerea rezultatului letal, ci şi atunci când autorul, deşi nu urmăreşte (nu doreşte în mod neapărat) moartea unei persoane, prevede acest rezultat şi acceptă posibilitatea producerii lui. Este ceea ce se poate denumi «intenţia indirectă» de a ucide“, a explicat Dan Mihai, jurist şi membru al APADOR-CH.

Acesta susţine că organizatorii erau conştienţi de gravele nereguli de la club. „O singură uşă de intrare/ieşire funcţională pentru circa 500 de persoane. Ce se poate întâmpla într-un caz de panică, când 500 de persoane vor încerca să iasă, în acelaşi timp, pe o singură uşă, şi aia întredeschisă, ştie şi o persoană care-şi poate folosi doar 1% din creier“, a mai menţionat juristul.

Tragedia de la clubul Colectiv mobilizează autorităţile

Din ordinul procurorului general al României, Tiberiu Niţu, investigaţiile vor fi coordonate de un colectiv format din trei procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică. Ancheta a fost demarată, iniţial, de Parchetul Tribunalului Bucureşti.

Primii martori au fost deja audiaţii de către anchetatorii, urmând să dea declaraţii, rând pe rând, toţi cei implicaţi în tragicul eveniment.

Ancheta este una complexă, în care vor coopera specialişti din mai multe instituţii ale statului – atât cei în securitate minieră, cât şi medicii legişti, criminaliştii sau SMURD. Anchetatorii mizează pe specialiştii de la INSEMEX Petroşani, institutul pentru securitate minieră, pentru a află cum a izbucnit incendiul şi cum s-a propagat. Aceiaşi specialişti au aflat acum 5 ani şi care au fost cauzele incendiului de la Maternitatea Giuleşti.

Cercetarea la faţa locului a fost făcută de ofiţeri de la Serviciul Omoruri şi Serviciul Criminalistic, din Poliţia Capitalei, Direcţia de Investigaţii Criminale, din Inspectoratul General al Poliţiei Române, precum şi experţi criminalişti ai Institutului Naţional de Criminalistică.
În cadrul anchetei, medicii legişti au făcut, ieri, autopsiile celor decedaţi, iar primele rezultate provizorii arată că intoxicaţia cu monoxid de carbon, fum şi gaze toxice a fost principala cauză a decesului victimelor incendiului.

Verificări de la Inspecţia Muncii

Moartea unei angajate a clubului Colectiv, care ar fi lucrat la negru, a determinat Inspecţia Muncii să declanşeze o anchetă privind legalitatea angajării personalului localului. Femeia, care ţinea locul unei colege care se simţea rău, în seara tragediei, avea cinci copii.

„Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, precum şi o echipă a Direcţiei de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei de sector, fac o anchetă socială cu privire la situaţia celor cinci copii ai victimei tragicului eveniment de vineri. Scopul anchetei este identificarea măsurilor de sprijin pentru cei cinci copii“, se arată într-un comunicat al instituţiei.

Incendiu cu recidivă

Clădirea care adăposteşte clubul Colectiv a mai fost cuprinsă de incendiu. În noiembrie 2014, o altă hală a fostei fabrici bucureştene Pionierul, unde erau depozitate mai multe covoare, a luat foc. Incendiul, care nu a provocat victime, ar fi fost provocat intenţionat. Clubul Colectiv nu a fost afectat.

Clubul Colectiv, autorizat să funcţioneze cu avize lipsă

Una dintre întrebările la care trebuie să răspundă ancheta este dacă firma Colectiv Club SRL funcţiona legal sau nu.

Imediat după tragedie, primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a declarat că nu are ce să-şi reproşeze şi că, din punctul de vedere al primăriei, Clubul Colectiv a funcţionat legal. Cu toate acestea, localul obţinuse acordul de funcţionare în baza unei simple declaraţii pe proprie răspundere a administratorilor.

„Avem la dosar toate actele, am îndeplinit toate normele legale de eliberare a acordului de funcţionare. Legea Poliţiei locale spune că pentru eliberarea acordului de funcţionare trebuie să avem acordul locatarului, contractul de închiriere, titlul de proprietate, datele de identificare de la Registrul Comerţului. Locatarul dă declaraţie pe proprie răspundere despre ce activitatea pe care trebuie să o desfăşoare“, a spus Piedone.

ISU nu a autorizat clubul Colectiv

Printre condiţiile prevăzute de lege pentru ca spaţiul închiriat de firma Colectiv Club SRL să poată primi autorizaţie de funcţionare de la Primăria sectorului 4 este obţinerea avizului de securitate la incendiu. Acesta este obligatoriu atât în cazul clădirilor nou-construite, cât şi în situaţia celor care şi-au schimbat destinaţia, precum clubul Colectiv.

Aviz pe care patronii clubului au omis să-l ceară. Secretarul de stat Raed Arafat a confirmat că localul în care a avut tragedia nu avea nicio autorizaţie. „Nu există nicio autorizaţie de la ISU pentru securtatea la incendii şi nici pentru spectacolul pirotehnic“, a declarat Arafat.

Ce norme trebuiau respectate de Clubul Colectiv

Avizul de la ISU se obţine după ce firma depune raportul de expertiză tehnică pentru cerinţa esenţială „securitate la incendiu“, referatul verificatorului de proiect privind schimbarea destinaţiei/modernizării, scenariul de securitate la incendiu, planul de situaţie cuprinzând amplasamentul construcţiilor şi amenajărilor proiectate, proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

Citește și: Incendiu la Clubul Colectiv din Bucureşti. De ce unii români cred că victimele sunt de vină: „Suntem sceptici şi intoleranţi. Nu avem un stil de gândire raţional“

Potrivit normelor legale, clădirile cu destinaţie de club trebuie separate de alte construcţii prin pereţi care nu ard şi nu se carbonizează. Plafoanele suspendate se construiesc tot din materiale ignifuge. În plus, clădirea trebuie să aibă cel puţin două ieşiri de evacuare distincte şi să fie dotată cu sisteme de degajare a fumului.

Pentru a nu fi obligaţi să îndeplinească aceste norme stricte, proprietarii clubului au declarat, pe proprie răspundere, că incinta amenajată acomodează doar 80 de locuri pe scaune. Or, în momentul izbucnirii incediului, în sală erau peste 450 de persoane.

Cine sunt patronii Clubului Colectiv

Firma care deţine clubul în care s-a produs tragedia, Colectiv Club SRL, este deţinută de trei tineri – George Alin Anăstăsescu (47% - foto dreapta), Paul Cătălin Gancea (30%) şi Costin Mincu (23%), potrivit datelor Registrului Comerţului. Deşi clubul Colectiv este deschis încă din 2013, el funcţionează sub această firmă din 6 octombrie 2014, când a fost înregistrată la Registrul Comerţului societatea Colectiv Club SRL.

La sfârşitul anului trecut, după numai trei luni de funcţionare, firma înregistra pierderi de 27.833 de lei, datorii de 101.793 de lei şi o cifră de afaceri de 45.511 de lei, potrivit datelor publicate pe portalul Ministerului Finanţelor. Colectiv Club, a cărui principal obiect de activitate era „baruri şi alte activităţi de servire a băururilor“, avea cinci salariaţi la sfârşitul lui 2014.

Clubul Colectiv funcţiona încă din 2013 în clădirea fostei fabrici „Pionierul“, însă avea în spate o altă firmă – Music Hall SRL, în care apar ca acţionari Alin Anăstăsescu şi Costin Mincu. Music Hall SRL, cu doi angajaţi la sfârşitul lui 2014, a înregistrat anul trecut pierderi de 34.925 de lei, datorii de 821.165 de lei şi o cifră de afaceri 223.800.

Acţionari în mai multe firme

Cei trei proprietari ai clubului Colectiv vin din industria organizării de spectacole şi din publicitate şi fiecare dintre ei sunt acţionari în mai multe firme.
George Alin Anăstăsescu (28 de ani) este acţionar în trei firme: pe lângă Colectiv Club SRL şi Music Hall SRL, el deţine şi Sasquatch SRL, cu activitate în domeniul publicităţii. Potrivit profilului de pe LinkedIn, Alin Anăstăsescu este project manager la Sasquatch din 2011 şi a realizat mai multe evenimente pentru Mountain Dew. Anăstăsescu, absolvent al Facultăţii de Arte, este din ianuarie 2011 şi producător la Cevadevis.ro., unde a realizat matriale de publicitate pentru branduri cunoscute.

Paul Cătălin Gancea (28 de ani) este acţionar, pe lângă Colectiv Club SRL, la companiile Gradual Steps (publicitate), Lemne şi Cuie SRL (fabricare de mobilă) şi la Rename Advertising SRL (publicitate). El a absolvit Facultatea de Marketing din cadrul Universităţii „Spiru Haret“, potrivit datelor de pe pagina sa de Facebook.

Costin Mincu (35 de ani), cel care deţine 23% din Colectiv Club SRL, mai este acţionar în alte 11 firme, aproape toate fiind implicate în cluburi şi organizări de concerte.
Fost student al Universităţii Politehnica, Mincu a început ca barman într-un club din Bucureşti, apoi şi-a deschis propriile baruri – mai întâi o terasă în Vama Veche, apoi un club în Constanţa. În 2012, şi-a extins businessul în Centrul Vechi din Bucureşti, unde a deschis clubul Goblin şi Elephant Pub.