SwissLeaks - cumnatul lui Geoană şi soţia lui Mihai Tănăsescu, implicaţi în scandalul conturilor secrete din Elveţia

Mihai Tănăsescu este acum vicepreşedinte al Băncii Europene pentru Investiţii

Cumnatul lui Mircea Geoană, nevasta lui Mihai Tănăsescu şi oamenii de afaceri Vladimir Cohn, Jean Valvis, Sorin Creţeanu şi Gabriel Hanganu au avut conturi secrete în Elveţia, arată RISE Project. Clientul cu 830 de milioane, cea mai ridicată sumă asociată României în scandalul SwissLeaks, este un afacerist canadian de origine română, care nu a avut niciodată afaceri aici.

Episodul românesc al scandalului internaţional SwissLeaks continuă cu alte şase nume, publicate astăzi de platforma de jurnalism de investigaţie Rise Project. Politicianul Mircea Geonă şi Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor şi reprezentant al României la FMI, sunt implicaţi prin rude în schema prin care grupul bancar HSBC, al doilea ca mărime la nivel mondial, şi-a ajutat clienţii să ascundă peste 100 de miliarde de dolari în conturi din Elveţia, reiese din documentele obţinute de Rise Project, folosite într-o anchetă tranfrontalieră a jurnaliştilor de la „Le Monde” şi Consorţiul Internaţional pentru Jurnalism de Investigaţie.

Ancheta integrală poate fi citită pe riseproject.ro

Daniela Florentina Ganea, soţia lui Mihai Tănăsescu, a avut un cont secret la această bancă între anii 1995 şi 2004. Potrivit regulamentelor BNR, până în anul 2005, cetăţenii români cu reşedinţa în România nu aveau voie să deţină conturi în afara ţării. Soţia politicianului a fost asociată, de-a lungul timpului, în mai multe firme, printre care şi Kato Aromatic, o companie egipteană prin care s-a recuperat o parte din datoria Egiptului către România. 

Ionuţ Costea, cumnatul fostului lider PSD Mircea Geoană, a avut un profil bancar deschis la HSCB Elveţia în 1994 şi închis în 2000. Costea a fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor între 1997-2000, după care a devenit director-adjunct în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). În perioada 2009-2012, Costea a fost preşedintele băncii de stat Eximbank. 

Vladimir Cohn, fost acţionar al clubului Dinamo, a avut un cont în care, în 2006-2007, s-au aflat 3,6 milioane de dolari. De-a lungul anilor, Vladimir Cohn a fost asociat cu Remus Truică, George Copos, Niculae Badea sau Cristi Borcea. 

Omul de afaceri Sorin Creţeanu şi-a deschis un astfel de cont în 2006. Sorin Creţeanu este beneficiarul afacerii din dosarul „Poşta”, pentru care doi foşti miniştri din Guvernul Tăriceanu au fost condamnaţi. Mai exact, Tudor Chiuariu şi Zsolt Nagy, foşti miniştri ai Justiţiei, respectiv Comunicaţiilor, au fost condamnaţi pentru că ar fi favorizat compania imobiliară Comnord, controlată de Creţeanu, pentru obţinerea unui teren din patrimoniul Poştei Române la un preţ subevaluat. 

Omul de afaceri Jean Valvis a avut două conturi secrete la HSBC Elveţia. Valvis a fost acţionar al clubului Rapid şi proprietarul holdingului Dorna - vândut în 2002 către Coca Cola.

Cel de-al şaselea nume dezvăluit astăzi este cel al medicului Gabriel Hanganu, învinuit pentru dare de mită în dosarul în care sunt urmăriţi Dan Adamescu şi Iosif Armaş. 

Cel mai cunoscut nume românesc din scandalul SwissLeaks este cel al politicianului Viorel Hrebenciuc, care a deţinut două astfel de conturi la HSBC Elveţia, în parteneriat cu omul de afaceri Robert Deutsch. 

Scandalul SwissLeaks a izbucnit după ce o anchetă a arătat cum gigantul HSBC, al doilea grup bancar din lume după active, şi-a ajutat sistematic clienţii să-şi ascundă banii în conturi din Elveţia pentru a evita plata impozitelor. Documentele publicate de jurnalişti arată că România ocupă locul 39 - între Iran şi Siria - din 203 în topul evazioniştilor, cu 219 clienţi care au ascuns 1,3 miliarde de dolari în Elveţia.

O anchetă realizată de International Consortium of Investigative Journalism arată cum unul dintre cele mai mari grupuri bancare din lume îşi învaţă clienţii bogaţi cum să-şi ascundă banii de autorităţile fiscale pentru a evita plata impozitelor. Investigaţia are la bază peste 60.000 de pagini de documente interne furnizate de Hervé Falciani, un fost angajat al HSBC, grupul bancar aflat în mijlocul acuzaţiilor. 

În 2008, Falciani a predat autorităţii fiscale franceze documente care arată cum banca pentru care a lucrat a ajutat peste 100.000 de clienţi din 203 ţări să ascundă, prin intermediul filialei HSBC din Elveţia, peste 100 de miliarde de dolari. Francezii au demarat o anchetă după denunţul făcut de Falcani şi au conchis că 99,8% dintre francezii implicaţi sunt evazionişti.