Forumul Judecătorilor: Adunările  magistraţilor resping pe bandă rulantă modificările depuse la Camera Deputaţilor privind legile Justiţiei

Forumul Judecătorilor din România (FJR) a anunţat într-un comunicat de presă că adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor resping pe bandă rulantă modificările esenţiale din proiectele depuse la Camera Deputaţilor privind legile justiţiei. Toate aceste proiecte sunt considerate de FJR a fi de retrograde, scrise în mare grabă, cu vizibile necorelări şi lacune.

Magistraţii din cadrul mai multor  instanţe şi parchete s-au pronunţat pentru respingerea în bloc a proiectelor de modificare a legilor Justiţiei, potrivit unui comunicat al Forumul Judecătorilor din România. Proiectul de modificare a legilor Justiţiei a fost trimis de Camera Deputaţilor către CSM, pentru aviz. Potrivit procedurii, în acest caz  este necesară consultarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor. 

„Cum proiectele au fost realizate fără consultarea prealabilă a magistraţilor, în cadrul unei proceduri fireşti, ţinând seama în mod corespunzător de punctul lor de vedere, aşa cum a cerut expres Comisia Europeană, fără o expunere de motive corespunzătoare (conform art. 92 alin. 1 teza finală din Regulamentul Camerei Deputaţilor) şi fără studii de impact, respectiv cu ignorarea unui aviz recent al Consiliului Superior al Magistraturii şi a poziţiei ferme a corpului magistraţilor, prin detunarea unei proceduri legislative neasumate de Guvern în urma reacţiilor publice, Forumul Judecătorilor din România a sugerat tuturor adunărilor generale ale judecătorilor şi procurorilor respingerea în bloc a celor trei proiecte”, arată FJR. 

Care sunt instanţele şi parchete care sunt împotriva proiectului

Aceste adunări generale au fost organizate începând cu data de 3 noiembrie 2017 şi se află în plină desfăşurare, rezultate parţiale de la cele organizate până astăzi, 6 noiembrie 2017, fiind comunicate Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România şi Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, din datele primite sau date publicităţii până astăzi, judecătorii sau, după caz, procurorii de la Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Piteşti, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Oradea (în parte), Tribunalul Olt, Tribunalul Gorj, Tribunalul Argeş, Tribunalul Buzău, Tribunalul Covasna, Tribunalul Cluj, Tribunalul Satu Mare, Tribunalul Maramureş, Tribunalul Botoşani, Tribunalul Braşov, Tribunalul Neamţ, Tribunalul Prahova, Tribunalul Constanţa, Tribunalul Bacău, Tribunalul Caraş Severin, Tribunalul Sălaj, Judecătoria Satu Mare, Judecătoria Galaţi, Judecătoria Oneşti, Judecătoria Suceava, Judecătoria Tîrgu Mureş, Judecătoria Vaslui, Judecătoria Brăila, Judecătoria Reghin, Judecătoria Sibiu, Judecătoria Videle, Judecătoria sectorului 4 Bucureşti, Judecătoria sectorului 5 Bucureşti, Judecătoria sectorului 6 Bucureşti, Judecătoria Caracal, Judecătoria Odorheiu Secuiesc, Judecătoria Craiova, Judecătoria Marghita, Judecătoria Caransebeş, Judecătoria Oradea, Judecătoria Sighetu Marmaţiei, Judecătoria Rm. Vâlcea, Judecătoria Deva, Judecătoria Bârlad, Judecătoria Moineşti, Judecătoria Timişoara, Judecătoria Bolintin Vale, Judecătoria Buftea, Judecătoria Făgăraş, Judecătoria Mizil, Judecătoria Făget, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Măcin, Judecătoria Năsăud, Judecătoria Bicaz, Judecătoria Tulcea, Judecătoria Carei, Judecătoria Strehaia, Judecătoria Lugoj, Judecătoria Ineu, Judecătoria Corabia, Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Bistriţa (în parte), Judecătoria Gurahonţ (în parte), Judecătoria Chişineu Criş, Judecătoria Arad, Judecătoria Zalău (în parte), Judecătoria Beclean, Tribunalul Militar Timişoara (în parte), Inspecţia Judiciară, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi, Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 6 Bucureşti, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, Parchetul de pe lângă Judecătoria Paşcani, Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlău, Parchetul de pe lângă Judecătoria Răducăneni, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bolintin Vale, Parchetul de pe lângă Judecătoria Roşiori de Vede, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, Parchetul de pe lângă Judecătoria Zimnicea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Vânju Mare, Parchetul de pe lângă Judecătoria Orşova, Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bălceşti, Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgăşani, Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani resping în proporţie covârşitoare (aproape unanimitate) modificările propuse, în bloc, sau, după caz, în prevederile esenţiale (în funcţie de cum s-a votat).

„Eşantionul prezentat este suficient pentru a ajunge la concluzia că adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor resping pe bandă rulantă modificările esenţiale din proiectele depuse la Camera Deputaţilor privind legile justiţiei”, arată FJR. 

FJR: Proiecte retrograde

Toate aceste proiecte sunt considerate de FJR a fi de retrograde, scrise în mare grabă, cu vizibile necorelări şi lacune, fără o expunere de motive corespunzătoare, nu are nicio legătură cu modernizarea unei justiţii într-o evoluţie pozitivă vizibilă, lăudată de rapoartele succesive ale Mecanismului de cooperare şi verificare, ci reprezintă un simplu episod din serialul „Experiment judiciar”, derulat la foc continuu în ultimul an.

CSM a dat aviz negative într-un proiect similar

FJR mai arată că asupra unui proiect asemănător, preluat în parte în această nouă iniţiativă, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ, ţinând seama de voturile exprimate în numeroase adunări generale ale judecătorilor şi procurorilor de la instanţe şi parchete. În cursul lunii octombrie 2017, aproximativ 4000 de judecători şi procurori români, adică mai mult de jumătate din numărul lor total, şi-au însuşit Memoriul pentru retragerea proiectului de modificare a ”legilor justiţiei”,  adresat Guvernului României. 

„Susţinătorii memoriului au considerat că aceste modificări promovate de Ministrul Justiţiei încalcă flagrant Mecanismul de cooperare şi verificare, rapoartele sale constante şi fundamentele unei magistraturi fireşti într-un stat democratic”, se arată în comunicatul de presă. 

Proiectul ar putea fi modificat în Parlament

Potrivit sursei citate, Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenţei justiţiei, are obligaţia de a ţine seama de această consultare a corpului magistraţilor şi de a emite un aviz negativ privind propunerile de modificare a legilor justiţiei depuse la Camera Deputaţilor.

FJR a remarcat şi faptul că există riscul textul trimis spre avizare către Consiliul Superior al Magistraturii şi asupra căruia acest organism urmează să îşi dea avizul, să fie completat cu texte noi, necunoscute astăzi, care nu sunt prezentate corpului magistraţilor şi faţă de care nu va exista o consultare reală, dar nici măcar juridică, în condiţiile unei imposibilităţi obiective de analiză (există riscul real ca multe dintre texte să se nască ulterior, la nivelul Parlamentului).

„Deşi avizul Consiliului Superior al Magistraturii este necesar şi obligatoriu din perspectiva existenţei sale, în cazul legilor în discuţie, el nu poate fi dat în mod legal în această fază a procedurii, cu privire la texte care se vor naşte în viitor şi care nu îi vor fi prezentate niciodată spre analiză”, a concluzionat FJR.