Două organizaţii ale magistraţilor îi cer lui Tudorel Toader să abandoneze „imediat” procedura de revocare a lui Augustin Lazăr

Forumul Judecătorilor din România şi Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor i-au transmis o scrisoare ministrului Justiţiei în care solicită abandonarea procedurii de revocare a lui Augustin Lazar. Decizia ministrului „pune în pericol parcursul României în UE şi însăşi existenţa democratică a statului român”, se arată în scrisorile magistraţilor.

Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România” şi Asociaţia „Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” îi cer printr-un comunicat comun ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, ”să abandoneze imediat procedura de revocare a Procurorului General, Augustin Lazăr”.

Cele două asociaţii susţin că această procedură, criticată de Comisia de la Veneţia, GRECO şi Comisia Europene, ”pune în pericol parcursul României în Uniunea Europeană şi în Consiliul Europei şi însăşi existenţa democratică a statului român, nemaivorbind de semnalul negativ şi descurajant transmis unei părţi importante a corpului magistraţilor”.

Comunicatul integral al celor două asociaţii

Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România”, asociaţie profesională a judecătorilor, şi Asociaţia „Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor”, asociaţie profesională a procurorilor, solicită ferm Ministrului Justiţiei, dl. Tudorel Toader, să abandoneze imediat procedura de revocare a Procurorului General al României, dl. Augustin Lazăr.

O astfel de procedură, care ocoleşte practic garantul independenţei justiţiei, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, al cărui rol este unul pur decorativ, şi care nesocoteşte dreptul la apărare al procurorului supus revocării a fost profund criticată de Comisia de la Veneţia, GRECO şi Comisia Europeană şi pune în pericol parcursul României în Uniunea Europeană şi în Consiliul Europei şi însăşi existenţa democratică a statului român, nemaivorbind de semnalul negativ şi descurajant transmis unei părţi importante a corpului magistraţilor.

În contextul modificării pachetului de legi privind funcţionarea sistemului judiciar din România, Comisia de la Veneţia a subliniat, în cuprinsul Avizului nr. 924/2018, „necesitatea asigurării autonomiei parchetelor din perspectiva modalităţii de numire şi revocare din funcţie a procurorilor şefi, astfel încât să se asigure protecţia magistraţilor faţă de imixtiuni politice”. Se constată, pe de o parte, o creştere a implicării factorului politic în activitatea Ministerului Public, iar pe de altă parte, necesitatea unor „garanţii corespunzătoare în ceea ce priveşte transparenţa, independenţa şi sistemul de control şi echilibru al puterilor în stat”. Astfel, în acelaşi sens, Comisia a statuat că  ”o măsură principală pentru a întări independenţa parchetelor şi a procurorilor ar consta în revizuirea, în contextul unei viitoare revizuiri a Constituţiei României, prevederilor articolul 132 (1) al Constituţiei României. La nivel legislativ s-ar putea avea în vedere, în privinţa chestiunii revocării, modificarea Legii nr. 303/2004, astfel încât avizul CSM să capete caracter obligatoriu.”

Precizăm că această viziune privind creşterea independenţei Ministerului Public şi, concomitent, excluderea vreunei ingerinţe a factorului politic în activitatea parchetelor este constantă în opiniile Comisiei de la Veneţia, în special raportat la situaţia României.

Desfăşurarea unei proceduri de revocare cu nesocotirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, al cărui aviz are caracter consultativ, şi fără a oferi un drept la apărare procurorului supus revocării nu ţine seama nici de Rapoartele Comisiei Europene din cadrul MCV, nici de Criteriile de la Copenhaga, procurorii de rang înalt fiind trecuţi practic sub controlul exhaustiv şi nelimitat al Ministrului Justiţiei, fiind desconsiderat rolul Consiliului Superior al Magistraturii în gestionarea carierei acestor magistraţi. Cât timp un procuror şef poate fi revocat la aprecierea discreţionară a unui om politic, fie el şi ministru al justiţiei, nu mai poate fi vorba de vreo independenţă, fiind creată o influenţă politică excesivă.

În consecinţă, privită în acest context, revocarea din funcţie a procurorilor de rang înalt ignoră standardele europene şi numeroase principii internaţionale. Ne referim, punctual, la Principiile Naţiunilor Unite privind rolul procurorului[1], adoptate la Havana în 1990, Recomandarea Consiliului Europei (2000)19 privind rolul procurorului în sistemul de justiţie penală[2], Standardele de responsabilitate profesională şi declaraţia privind obligaţiile şi drepturile procurorilor[3], adoptate de Asociaţia Internaţională a procurorilor la 23 aprilie 1999, Raportul Comisiei de la Veneţia privind standardele europene în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar (CDL_AD(2010)040)[4] adoptat la data de 17-18 decembrie 2010, Avizul nr. 9 (2014) al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (Carta de la Roma)[5]

Referitor la libertatea de exprimare a magistraţilor, în Avizul Comisiei de la Veneţia asupra proiectelor de modificare a legilor justiţiei, pe lângă propunerea de abandonare a art.9 alin. (3) din Legea nr.303/2004 (care statuează obligarea judecătorilor şi procurorilor ca, ”în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă şi executivă”), Comisia de la Veneţia arată că magistraţii „sunt îndreptăţiţi să îşi exprime opiniile asupra modului de funcţionare a sistemului judiciar, chiar dacă aceste opinii ar avea şi implicaţii politice, dat fiind că funcţionarea sistemului judiciar este un subiect de interes public”.

În aceeaşi notă, în cauza Baka c. Ungariei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că opiniile exprimate de judecători în legătură cu buna funcţionare a justiţiei, chestiune de interes public, sunt protejate convenţional, ”chiar dacă au implicaţii politice, judecătorii neputând fi împiedicaţi să se implice în dezbaterea pe aceste subiecte”. „Teama de sancţiuni poate avea un efect descurajator pentru judecători în a-şi exprima punctele de vedere cu privire la alte instituţii publice sau politici publice. Acest efect descurajator se manifestă în detrimentul societăţii în ansamblul său”, menţionau judecătorii CEDO în motivarea hotărârii citate.

Având în vedere toate aspectele de mai sus, cât timp nu s-a realizat modificarea Legii nr. 303/2004, astfel încât avizul CSM să capete caracter obligatoriu, aşa cum a solicitat Comisia de la Veneţia, este necesar ca orice procedură de revocare a procurorilor de rang înalt să fie evitată sau, după caz, abandonată.