Dosarul „Votul în Diaspora”: DNA cere aviz pentru începerea urmării penale faţă de fostul ministru de Externe Titus Corlăţean

Fostul ministru de Externe, senatorul Titus Corlăţean (PSD), este primul demnitar în cazul căruia procurorii DNA au anunţat că vor să înceapă urmărirea penală în dosarul „Votul în Diaspora”. Astfel, DNA cere Senatului aviz pentru începerea urmăririi penale în acet caz pe motiv că la alegerile prezidenţiale din 2014 românii din diaspora au fost împiedicaţi să voteze. Acuzaţiile oficiale: împiedicarea exercitării drepturilor electorale şi abuz.

UPDATE Referatul DNA prin care se solicită încuviinţarea urmăririi penale a senatorului Titus Corlăţean, fost ministru de Externe, a ajuns la Senat, iar preşedintele acestui for legislativ îi va contacta telefonic pe membrii Biroului Permanent, pentru a programa o şedinţă, în condiţiile asigurării cvorumului necesar.

Anunţul în acest sens a fost făcut de către purtătorul de cuvânt al preşedintelui Senatului, Andrei Alexandru: ”Cu puţin timp în urmă, la cabinetul preşedintelui Senatului a sosit referatul oficial al DNA, prin care se solicită încuviinţarea urmăririi penale a senatorului Titus Corlăţean, fost ministru de Externe”.

Andrei Alexandru precizează că, în aceste situaţii, procedura prevede întrunirea Biroului Permanent, care dă un termen Comisiei Juridice să întocmească un raport pe baza referatului DNA. Ulterior, plenul Senatului se pronunţă prin vot asupra raportului Comisiei Juridice.

”În vederea iniţierii acestei proceduri, preşedintele Senatului îi va contacta telefonic pe membrii Biroului Permanent, pentru a programa de comun acord o şedinţă a acestui for în condiţiile asigurării cvorumului necesar”, se mai arată în comunicat.

UPDATE Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, spune că în dosarul „Votul în Diaspora” au fost audiaţi mai mulţi ambasadori şi şefi de misiuni diplomatice.

"Am sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a cere aviz Senatului României, având în vedere că la data faptei era ministru senator. Suspiciunile noastre vizează săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Benefciază de prezumţia de nevinovăţie. Au fost înaintate 19 volume care conţin declaraţii de martori, ale unor funcţionari implicaţi în aceste activictăţi, documente ridicate de la diverse instituţii. Au fost audiaţi ambasadori, şefi ai unor misiuni diplomatice şi funcţionari din cadrul ministerului", a declarat procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, la sediul CSM.

UPDATE Procurorul general al României Justiţie a solicitat Senatului să formuleze cererea de efectuare a urmăririi penale faţă de Titus Corlăţean, fost ministru al afacerilor externe, actual membru al Senatului, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, în modalitatea normativă prevăzută de art. 297 din Codul penal, cu aplicarea art.132 din Legea nr. 78/2000 şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale, în modalitatea normativă prevăzută de art. 385 alin. 1 din Codul penal.

Solicitarea Laurei Codruţa Kovesi

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al României referatul în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Titus Corlăţean, senator în Parlamentul României, la data faptelor ministru al Afacerilor Externe, în legătură cu săvârşirea infracţiunilor de: abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

Solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie referitoare la efectuarea urmăririi penale faţă de Corlăţean Titus, senator, la data faptelor deţinând şi o funcţie ministerială, are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

Potrivit unui comunicat al DNA, în contextul organizării alegerilor prezidenţiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlăţean Titus, prin încălcarea procedurilor legale şi prin acte de dispoziţie, a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte.

„Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate. Prin urmare, limitarea accesului la secţiile de votare în străinătate a avut drept consecinţă creşterea procentajului total de voturi favorabile obţinute de acelaşi candidat, în condiţiile în care comportamentul electoral al cetăţenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv”, arată procurorii DNA.

Dreptul cetăţenilor români ar fi fost vătămat

Procurorii arată că pe de altă parte, „dreptul de vot cetăţenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat”. Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât şi prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulţi dintre titularii dreptului la vot să renunţe la exercitarea acestuia.

„Prin aceeaşi conduită, ministrul de externe a cauzat şi o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Externe, interese care constau în buna funcţionare a misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale României în străinătate şi în îndeplinirea de către acestea, în condiţii optime, a atribuţiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetăţenilor români„, arată procurorii anticorupţie.

Sintetic, această îndeplinire defectuoasă a atribuţiile de serviciu s-a concretizat îndeosebi în:
- nesocotirea unora dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secţii de votare în localităţi în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane
- organizarea, fără vreo documentare ori justificare, de secţii de votare în localităţi care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.

Cererii transmise i-au fost ataşate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi un număr de 19 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.

Plângerea Monicăi Macovei

Monica Macovei a anunţat, în noimebrie 2014, că a depus o plângere penală la Parchetul General, împotriva lui Victor Ponta, Titus Corlăţean şi Bogdan Stanoevici, pe care îi acuză de proastă organizare a alegerilor din Diaspora.

"Am depus la Parchetul General o plângere penală şi un denunţ penal prin care solicit anchetarea de urgenţă a următorilor: Victor Ponta, Titus Corlăţean, Bogdan Stanoevici, preşedinţii secţiilor de votare din străinătate şi tuturor celor care au fost implicaţi în organizarea procesului electoral din străinătate", a declarat Monica Macovei.
Ea a precizat că, potrivit Codului Penal, infracţiunea de împiedicare a dreptului de vot poate fi pedepsită cu până la şase ani de închisoare. De asemenea, candidatul independent din turul 1 al prezidenţialelor îi acuză cei menţionaţi anterior de neglijenţă în serviciu.

"Pentru toţi aceştia, implicaţi în obstrucţionarea şi împiedicarea dreptului la vot a persoanelor din străinătate. S-au închis secţii de votare, deşi erau oameni înauntru şi li s-a închis uşa în nas. Este foarte important, pentru că a menţine orice umbră asupra corectitudinii procesului electoral ne afectează pe toţi. Rămânem cu eticheta de ţară în care se fură alegerile. Românii din străinătate sunt români ca şi aici. Cu oricine ar fi votat trebuiau să aibă dreptul să voteze. Ponta, după ce a făcut nişte glumiţe, a spus că va pune mai multe secţii de votare. Infracţiunile l-au aruncat pe el în turul doi", a continuat Monica Macovei

Ancheta procurorilor

Iniţial, ancheta privind votul din diaspora a fost declanşată pe 18 noiembrie 2014, de Parchetul General condus de Tiberiu Niţu, la 16 zile de la votul din 2 noiembrie, întârzierea fiind explicată atunci prin faptul că în cele 16 zile scurse de la turul I, procurorii au verificat dacă sesizările respectă cerinţele de formă, adică dacă sunt semnate sau dacă sesizează o infracţiune.

Guvernul condus de Victor Ponta s-a apărat mereu pentru faptul că nu a suplimentat numărul secţiilor de votare din străinătate prin faptul că legea nu ar fi permis acest lucru, în ciuda faptului că Autoritatea Electorală Permanentă a transmis public că acest lucru este posibil, fiind însă prerogativa Guvernului, nu a AEP.
DNA a preluat pe 4 decembrie 2014 de la Parchetul General dosarul privind votul din Diaspora.
La nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei, în cursul lunii noiembrie, anul curent, s-a înregistrat un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la modalitatea de organizare şi desfăşurare a votului în Diaspora. Procurorii anticorupţie, constatând că la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află înregistrat un dosar penal cu acelaşi obiect, la data de 02 decembrie 2014 au solicitat acestei instituţii cauza respectivă, în vederea reunirii celor două cauze penale.

Facem precizarea că începerea urmăririi penale cu privire la faptă nu are caracterul formulării unei acuzaţii împotriva unei persoane, ci are doar semnificaţia instituirii cadrului procesual în care se pot strânge primele probe cu privire la o anumită faptă", se arată în comunicatul DNA