Doar Siria ne întrece! Cum a ajuns România să aibă cea mai mare rată a emigraţiei din Europa

Doar Siria ne întrece! Cum a ajuns România să aibă cea mai mare rată a emigraţiei din Europa

Migranţii caută un trai mai bun în ţările occidentale

România are a doua cea mai mare creştere a diasporei unei ţări, după Siria, stat care însă se confruntă cu un război devastator. Potrivit unui raport al ONU privind migraţia pe mapamond, 3,4 milioane de români locuiesc în altă ţară. Experţii spun că migraţia va continua, iar pentru încetinirea acestui fenomen nu sunt soluţii imediate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Oficial, România este pe locul patru în Europa la numărul de cetăţeni care trăiesc în afară ţării, şi pe locul 20 la nivel mondial. Avem peste 3,4 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate, ori stabiliţi definitiv acolo cu tot cu familii.

Cifrele vin de la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Potrivit unui raport ONU cu date din 2015, România înregistrează a doua cea mai mare creştere a diasporei unei ţări. Mai exact, ţara noastră a înregistrat o creştere a migraţiei de 7,3% pe an, în timp ce pe primul loc este Siria cu 13,1% , iar pe locul trei Polonia, cu 5,1%. Experţii Naţiunilor Unite notează că România are cea mai accelerată creştere a numărului de migranţi într-un stat care nu s-a confruntat cu războiul.
Astfel, la nivel european, România a urcat, pentru prima oară, pe locul al patrulea la numărul total al cetăţenilor săi care trăiesc în străinătate, după Marea Britanie, Polonia şi Germania. Dacă ne raportăm la totatul populaţiei, în România diaspora reprezintă 17%, în timp ce în Polonia doar 11%.

Spre comparaţie, la nivel mondial, în 2015, 3,3% din toată populaţia trăia în altă ţară decât cea în care s-a născut, faţă de 2,8% în anul 2000.

Românii caută un trai mai bun

Experţii afirmă că situaţia economică nefavorabilă din România este cauza principală pentru care tot mai multe persoane sunt forţate să plece – temporar sau permanent – în afara graniţelor ţării. „Prima cauză a migraţiei românilor este una pur socială. Oamenii plecă din motive financiare, nimeni nu ar pleca dacă ar trăi bine aici“, a explicat, pentru „Adevărul“, psihologul Mihai Copăceanu.

La rândul lui, analistul Adrian Zăbavă este de părere că românii au fost dezamăgiţi de evoluţia ţării după Revoluţia din 1989, şi asta i-a determinat să plece în străinătate pentru a-şi face un trai mai bun.

„Principala problemă la sfârşitul anilor 2000, când a crescut exodul, a fost tradiţia post-comunistă. România a depăşit momentul ‘89 cu foarte mari speranţe, dar perioada de tranziţie a arătat un drum mult mai greu decât ne aşteptam. După două decenii în care românii au trecut prin perioade extrem de grele, a început exodul masiv în Occident. Oboseala tranziţiei şi-a spus cuvântul într-o lipsă de speranţă, care s-a acutizat. Accesul liber în blocul comunitar a condus la fenomenul care se continuă şi astăzi“, a explicat Adrian Zăbavă.

Psihologul Mihai Copăceanu susţine că sunt şi alte cauze ale migraţiei, derivate însă tot din cea economică. „O altă explicaţie este contagiunea socială. Avem comunităţi întregi care au fost depopularizate. Unii au luat exemplul altora şi au plecat şi ei. Sunt sate în care au mai rămas doar câţiva bătrâni. Este un fenomen social“, afirmă psihologul.

Apropierea între culturi i-a ajutat pe români să se adapteze foarte uşor în ţări precum Italia sau Spania. Asta i-a convins şi pe ceilalţi să plece. „A ajutat foarte mult faptul că românii au găsit în interiorul UE nişte culturi foarte asemănătoare cu cea românească. Nu întâmplător în Spania şi Italia trăiesc cele mai mari comunităţi de români. Migraţia masivă nu s-ar fi întâmplat dacă ţări precum Italia şi Spania nu ne erau apropiate la nivel cultural“, spune analistul.

Cine pleacă din ţară

Cei care emigrează sunt îndeosebi tinerii, fie că merg la studii sau la muncă, susţin specialiştii. O categorie aparte o constituie studenţii şi chiar elevii, recrutaţi de universităţile din vest.
„Am putea împărţi migraţia românească în mai multe categorii. În primul rând, vorbim de tinerii care se află la studii. Foarte mulţi tineri de vârstă universitară pleacă în Occident să-şi continue pregătirea. Ei sunt recrutaţi de către marile universităţi din Vest chiar din timpul studiilor liceale. Este o categorie importantă. A doua categorie mai deosebită este formată din cadrele cu pregătire superioară, mai ales din două domenii ocupaţionale: din medicină şi din informatică. Românii au dovedit că au competenţă şi performează acolo unde ajung“, arată Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt al Institutului Naţional de Statistică.  

„Cei care pleacă acum sunt mai ales tinerii. După ce te obişnuieşti cu viaţa din Occident, cu nivelul de civilizaţie de acolo, vii în vacanţă în România, dar nu ai mai vrea să te mai întorci. Sunt considerente nu numai de natură financiară, dar şi de tipul de mentalitate. Se pleacă şi din cauza piedicilor de ordin social sau cultural, din cauza birocraţiei. Sunt mulţi români care s-au întors în ţară, dar nu s-au mai putut adapta. Au crezut că ţara s-a schimbat şi au realizat că nu este aşa“, susţine şi psihologul Mihai Copăceanu.

„Căpşunarii“, grosul emigranţilor

Specialiştii afirmă că cei mai numeroşi emigranţi sunt cei fără studii superioare, care merg în străinătate să presteze munci de care occidentalii se feresc.

„Cea mai numeroasă categorie este a celor care pleacă pentru slujbe mai puţin atractive pentru locuitorii ţărilor respective. Vorbim de construcţii, în special zona mai puţin calificată, de activităţile casnice – sunt foarte multe femei care îngrijesc bătrâni sau copii. Tot aici se încadrează românii care merg la munci sezoniere, aşa-zişii căpşunari“, spune Vladimir Alexandrescu.

Dacă ar fi rămas în ţară, susţine analistul Adrian Zăbavă, aceşti oameni şi-ar fi dus traiul de pe o zi pe alta. „Cei care au plecat mai ales în Italia sau Spania sunt din segmentul populaţiei cu putere de muncă, cu studii medii, oameni care dacă ar fi rămas în ţară s-ar fi zbătut la limita unui trai de pe o zi pe alta. Nu în sărăcie, dar nici în clasa de mijloc. Vorbim de grosul migranţilor. Cei cu studii superioare care au plecat, precum medicii, nu sunt de ordinul zecilor de mii, precum cei care prestează în străinătate munci necalificate“, a conchis analistul.

Ce soluţii sunt

Potrivit specialiştilor, soluţia pentru stoparea migraţiei este simplă, dar greu de pus în practică: îmbunătăţirea situaţiei economice.

„La modul cât se poate de general, atunci când economia românească va intra într-un flux de
dezvoltare pentru care are resurse, iar datele statistice o vor confirma, atunci sigur că tentaţia plecării în străinătate va scădea. Până la urmă, nimeni nu pleacă dacă are în ţară condiţii mai bune de trai. Argumentul este următorul: în multe zone de unde au plecat românii în străinătate au apărut case noi, mai mari, mai frumoase. Dacă ar fi plecat în ideea de a rămâne acolo, nu şi-ar mai fi construit  case aici“, a spus Vladimir Alexandrescu.

Alţi specilişti sunt însă sceptici că într-un viitor apropiat în România se va trăi atât de bine încât să-i atragă în ţară pe românii plecaţi peste graniţe.

„Soluţii precum relansarea economică sunt puţin utopice. Sunt proiecte pe zeci de ani şi nu poţi stopa acum migraţia. Nu sunt politici care pot avea rezultate imediate“, este de părere psihologul Mihai Copăceanu.

INS: Populaţia rezidentă a României, la nivelul anului 1966

Populaţia României a scăzut constant în ultimii ani, ajungând ca în anul 2014 să se înregistreze mai puţin de 20 de milioane de locuitori, ceea ce face ca populaţia rezidentă a ţării să fie la nivelul anului 1966, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Şi mai grav este că România nu poate menţine nici măcar nivelul actual al populaţiei.

Prin reducerea populaţiei rezidente dispar anual cam două oraşe de nivel mic. Dacă din 1990 reducerea populaţiei s-a făcut prin migraţie externă, din 2013 acest lucru s-a schimbat, începând să se reducă populaţia rezidentă a ţării. Astfel, numai în anul 2014 populaţia a scăzut cu 80.000 de oameni, cărora li se adăugă şi alţi 40.000 de cetăţeni care au migrat.

Reducerea populaţiei este influenţată de numărul mare al deceselor, dar şi de scăderea ratei natalităţii, aspecte care nu pot fi schimbate într-un timp foarte scurt, ceea ce înseamnă că România nu poate asigura menţinerea populaţiei la nivelul actual de 19 milioane de locuitori, într-un orizont de timp.

„Populaţia României continuă să scadă, dar scăderea nu mai este determinată în prumul rând de migraţie, ci de sporul natural negativ din interior. Sunt nişte mutaţii în comportamentul general demografic“, a spus Vladimir Alexandrescu.

 

citeste totul despre: