UPDATE DNA cere Senatului documentele în cazul Şova. Tăriceanu: „Nu sunt respectate regulile procedurale”
0Procurorii DNA au trimis miercuri la Senat două cereri prin care solicită pe de-o parte toate înscrisurile întocmite de această Cameră, privind urmărirea penală şi arestarea preventivă a senatorilor în funcţie, în 2014 şi 2015, şi pe de altă parte toate documentele în cazul lui Dan Şova. Solicitările vin după ce Curtea Constituţională a dat câştig de cauza CSM, iar acum Senatul trebuie să adopte o hotărâre după votul dat în cazul Dan Şova.
UPDATE Călin Popescu Tăriceanu a declarat că, în urma analizei conducerii Senatului, s-a ajuns la concluzia că cererile din partea DNA nu respectă regulile procedurale privind relaţiile instituţionale între Senat şi Justiţie, pentru că sunt semnate de procurorul DNA şi nu de către Ministerul Justiţiei.
„Decizia Biroului Permanent este axată pe două elemente, pe elementul de fond şi pe elementul de formă”, a spus Tăriceanu, precizând că, pe problema de fond nu există niciun fel de reţinere din partea Senatului.
„Sunt decizii şi documente pubice, ele vor fi transmise imediat ce comunicarea va fi făcută conform regulilor instituţionale care trebuie să funcţioneze între Senat, respectiv Parlament, şi Justiţie”, a precizat Tăriceanu.
Mai mult, preşedintele Senatului a explicat că cererea trebuie să fie adresată de Ministerul Justiţiei, de ministru, care urmare a solicitării făcute de Parchet, de DNA, aşa cum s-a procedat şi în alte cazuri.
„Biroul Permanent a hotărât să sesizăm ministrul Justiţiei, căruia să îi solicităm ca adresarea să se facă conform regulilor procedurale”, a menţionat Călin Popescu Tăriceanu, adăugând: „Pe fond, solicitarea este fără îndoială în atenţia Senatului şi i se va da curs de îndată ce vor fi sesizaţi procedural corect”.
De asemenea, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a mai declarat, miercuri, că este o solicitare inedită venită din partea anchetatorilor.
„Este o solicitare inedită, aş spune, până în momentul de faţă, dar cred că în spiritul colaborării interinstituţionale, pentru că Parlamentul trebuie să arate că este o instituţie transparentă şi care respectă legalitatea, nu există niciun fel de oprelişte, din punctul meu de vedere, pentru a furniza toate documentele relevante în acest caz”, a spus Călin Popescu Tăriceanu.
Întrebat de ce consideră această solicitare a procurorilor inedită, Tăriceanu a răspuns: „Nu a consider inedită. Este inedită, pentru că nu a mai fost o astfel de solicitare până astăzi, asta înseamnă. Mai mult de atât nu vă pot spune”.
Ce solicită anchetatorii
Prima cerere adresată Senatului vine din partea DNA prin intermediul Parchetului General şi este adresată preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, având data de 14 aprilie 2015.
Cererea a fost înregistrată la Biroul Permanent al Senatului.
Potrivit documentului, „în vederea documentării dosarului cu nr 122/P2012 ( dosarul senatorului Dan Şova, n.r.), vă solicităm să ne comunicaţi, în cel mai scurt timp, toate înscrisurile întocmite de Senatul României, în anii 2014 şi 2015, ca urmare a cererilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a senatorilor în funcţie în perioada 2014-2015”.
În cea de-a doua cerere procurorii solicită Senatului să comunice, în cel mai scurt timp, toate înscrisurile întocmite de Senatul României, ca urmare a cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din data de 13.03.2015, adresată Parchetului General, privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a senatorului Dan Şova, cercetat pentru fapte de corupţie.
CCR: Senatul a blocat actul de Justiţie în cazul Şova
Judecătorii Curţii Constituţionale (CCR) au admis, pe 8 aprilie, sesizarea CSM privind existenţa unui conflict de natură constituţională între Curtea Supremă şi Senat în cazul social-democratului Dan Şova. Mai mult, judecătorii constituţionali au decis că există un conflict juridic de natură constituţională între Curtea Supremă şi Senat. Conflictul a fost declanşat de refuzul Senatului de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.
Acum, după decizia CCR, Senatul ar trebui să transforme votul dat în cazul Dan Şova într-o hotărâre pe care să o publice în Monitorul Oficial.
„Curtea a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Senatul României, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta şi publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în Plenul Senatului. Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa Plenului din 25 martie 2014 prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o publica în Monitorul Oficial al României“, se arată într-un comunicat al CCR.
Ce a contestat CSM
CSM a sesizat CCR cu privire la faptul că Senatul a respins solicitarea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării senatorului PSD Dan Şova, fără a emite o hotărâre şi după ce majoritatea senatorilor prezenţi, în condiţii de cvorum, au votat pentru aprobarea cererii procurorilor.
În sesizare se arată că, potrivit articolului 76 din Constituţie, hotărârile celor două camere ale Parlamentului, ca şi legile ordinare, „se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră“, în condiţiile în care numărul membrilor prezenţi este de jumătate plus unul din numărul membrilor camerei respective pentru întrunirea cvorumului, prevăzut în articolul 67 din Legea fundamentală. Hotărârile privind regulamentele camerelor, ca şi legile organice, se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei camere.
„Din prevederile articolului 173 din Regulamentul Senatului rezultă că asupra cererii de încuviinţare a reţinerii şi arestării, Senatul hotărăşte cu votul majorităţii membrilor săi, ceea ce înseamnă că asupra unei astfel de cereri Senatul se pronunţă printr-o hotărâre. Cum situaţia cererilor de încuviinţare a reţinerii şi arestării nu se circumscrie ipotezei prevăzute la alin. 1 al art. 76 - neimplicând o hotărâre privind regulamentele camerelor - şi nici vreuneia dintre celelalte situaţii pentru care Constituţia prevede că hotărârile se adoptă cu o majoritate absolută este evident că majoritatea cerută de Constituţie pentru adoptarea hotărârii prin care se încuviinţează reţinerea şi arestarea este cea prevăzută la alin. 2 al art. 76 - votul majorităţii membrilor prezenţi", a argumentat preşedintele CSM Marius Tudose. El mai aminteşte că CCR a constatat, prin Decizia nr. 990/2008, că art. 150, alin. 3, din Regulamentul Senatului, potrivit căruia cererea privind urmărirea penală a membrilor Guvernului "se adoptă cu votul majorităţii senatorilor" contravine art. 76 alin. 2 din Constituţie şi, în consecinţă, este neconstituţional.
Citiţi şi:
Deputaţii şi senatorii au modificat, în şedinţă comună, alineatul 4 al articolului 24 din propriul Statut, pentru ca solicitările Justiţiei să fie adoptate cu majoritatea membrilor prezenţi.