UPDATE DNA cere încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului Sebastian Ghiţă. El este acuzat de şantaj şi dare de mită

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sebastian Ghiţă FOTO Mediafax
Sebastian Ghiţă FOTO Mediafax

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) cer încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului Sebastian Ghiţă pe care îl acuză, printre altele, de şantaj, dare de mită şi conducerea unui autovehicul fără permis de conducere.

UPDATE CSM a dat aviz pentru reţinerea şi arestarea procurorilor Mihăilă şi Tudose, audiaţi în dosarul în care Sebastian Ghiţă are calitatea de suspect.

Consiliul Superior al Magistraturii a dat, miercuri, aviz pentru reţinerea şi arestarea preventivă a procurorilor Aurelian Mihăilă şi Liviu Tudose de la Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, audiaţi miercuri în dosarul care vizează procurori, poliţişti şi politicieni prahoveni, Tudose fiind adus cu mandat la DNA Ploieşti.

Cei doi s-au prezentat, miercuri dimineaţă, la DNA Ploieşti, unde au fost citaţi în calitate de suspecţi în dosarul în care sunt cercetaţi magistraţi, şefi din Poliţia Prahova şi politicieni din acest judeţ.

În cazul lui Liviu Tudose, procurorii au schimbat încadrarea juridică din cea de martor, calitate în care a fost audiat anterior în acest dosar, în cea de suspect.

Tudose a fost adus, miercuri seară, cu mandat la sediul DNA Ploieşti, după ce, în cursul dimineţii, se prezentase în faţa procurorilor, unde fusese citat ca suspect, potrivit news.ro.

Tot miercuri, în acelaşi dosar, la sediul DNA s-au mai prezentat, tot ca suspecţi, fostul şef al inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova Viorel Dosaru şi deputatul Sebastian Ghiţă, suspect pentru patru infracşiuni, respectiv şantaj, cumpărare de informaţii, folosire de informaţii nedestinate publicităţii şi conducere fără permis.
 

Potrivit unui comunicat emis de DNA, Sebastian Ghiţă este suspectat de două infracţiuni de dare de mită, două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, şantaj, cumpărare de influenţă şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

Concret, el este suspectat că, în perioada 2013-2014, în timp ce pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti se afla în curs de urmărire penală o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai multe persoane vizate ar fi obţinut informaţii confidenţiale pe mai multe căi. Printre cei care ar fi furnizat ilegal informaţii nedestinate publicităţii s-ar număra şi deputatul Sebastian Ghiţă.

Procurorii preciează că informaţiile confidenţiale priveau obiectul cercetărilor, persoanele fizice şi juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să efectueze urmărire penală.

„Concret, folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice, suspectul Ghiţă Sebastian Aurelian a capacitat un magistrat şi o persoană din conducerea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova (I.P.J.) Prahova să-i furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Faptele ar fi fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul Ghiţă Sebastian Aurelian avea interesul să protejeze două persoane implicate în activitatea infracţională ce făcea obiectul anchetei, iar pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi anchetei”, arată DNA.

În schimbul acestor informaţii, Ghiţă ar fi promis, pe de o parte, persoanei din conducerea Poliţiei Prahova, că o va sprijini să îşi menţină funcţia, dar şi să obţină alte funcţii de conducere. 

Pe de altă parte, el l-ar fi sprijinit pe magistrat să obţină funcţii de conducere sau execuţie în cadrul unor instituţii publice centrale.

Procurori mai precizează că, într-un alt context, în cursul lunii martie 2011, pentru a înceta difuzarea unor reportaje denigratoare la adresa unei anumite societăţi comerciale, prin intermediul postului de televiziune România TV, pe care o controla prin intermediul SC Asesoft International SA, Ghiţă l-ar fi constrâns pe reprezentantul acelei societăţi comerciale să încheie, în mod fictiv, un contract de prestări servicii.

„Scopul încheierii contractului era ca SC Asesoft International SA să dobândească, în mod injust, un folos patrimonial, respectiv suma de 500 000 euro, reprezentând valoarea contractului menţionat. Din acea sumă, SC Asesoft International SA a primit, în două tranşe,în perioada iunie – septembrie 2011, suma totală de 610. 202, 96 lei”, arată DNA.

Ghiţă, acuzat că a condus un autovehicul deşi avea permisul suspendat

De asemenea, Ghiţă mai este suspectat că, pe 22 iulie 2012, Ghiţă ar fi condus pe drumurile publice un autoturismul marca Mercedes, fiind depistat pe raza localităţii Bărcăneşti, judeţul Prahova, în condiţiile în care exercitarea dreptului de a conduce era suspendată pentru perioada 22 martie – 18 august 2012.

La aceeaşi dată, Sebastian Ghiţă i-ar fi cerut unui şef de la Poliţia Prahova să intervină pe lângă lucrătorii de poliţie rutieră din cadrul Biroului DN1, astfel încât aceştia să nu dispună măsurile legale, respectiv constatarea comiterii unei contravenţii (depăşirea limitei legale de viteză pe raza localităţii) şi a unei infracţiuni la regimul circulaţiei (în perioada 22 martie – 18 august 2012 Ghiţă Sebastian Aurelian având suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule), respectiv întocmirea dosarului penal, intervenţie care s-a şi realizat.

În schimb, arată DNA, Ghiţă ar fi oferit sprijin, astfel încât persoana respectivă să îşi menţină funcţia de conducere pe care o avea la Poliţia Prahova.

Ghiţă, audiat miercuri la DNA Ploieşti

Sebastian Ghiţă a fost miercuri la DNA, însă a ieşit din sediul instituţiei după câteva zeci de minute, precizând că are „calitatea de suspect“ în dosar, fără a da şi alte informaţii.

„Există o investigaţie, am înţeles despre ce este vorba, nu am ce să declar“, a spus deputatul. 

În februarie 2016, Curtea Supremă a decis redeschiderea unui dosar penal clasat în 2014, în care 13 persoane cu funcţii importante în Prahova sunt suspectate de constituirea unui grup infracţional, luare şi dare de mită şi favorizarea infractorului.

Este vorba despre Gelu Cristian Manea - şeful Poliţiei Ploieşti, Nicolae Zecheru - şeful Serviciului Investigaţii Criminale din IJP Prahova, Constatin Ispas - fostul şef al DGA Prahova, anchetat într-un alt dosar de corupţie, Viorel Dosaru -  până de curând şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova, în prezent secretar de stat în cadrul MAI, Liviu Matei - şeful DIICOT Ploieşti, Ionuţ Botnaru - şeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Ploieşti şi fost şef al DIICOT, Emanuel Mihail Saghel – ofiţer BCCO Ploieşti, cercetat într-un alt dosar penal, Daniel Petre - fostul şef al Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice Ploieşti, cercetat într-un alt dosar penal, Mircea Cosma - şeful suspendat al CJ Prahova, anchetat în mai multe dosare de corupţie, inclusiv în cel al cumnatului lui Victor Ponta, Iulian Herţanu, fiul acestuia, deputatul Vlad Cosma, la rândul său anchetat în dosarele tatălui, procurorul PCA Ploieşti Gheorghe Gîrbea, Aurelian Constantin Mihăilă şi Cătălin Ştefan Dinu. 

Momentul deschiderii iniţiale a dosarului a avut legătură cu dosarul din anul 2013 Alexe – Păvăleanu, acuzaţi de evaziune fiscală în valoare de 35 de milioane de euro. Ambii, Răzvan Alexe, un afacerist cu legături în lumea interlopă şi Marcel Păvăleanu, fost angajat în Secretariatul General al Guvernului sunt apropiaţi ai familiei Cosma, Alexe fiind bănuit de procurorii anticorupţie că ar fi apelat la persoane cu funcţii importante în Prahova, de la procurori la poliţişti, până la diverşi angajaţi ai instituţiilor publice, pentru a obţine date din dosar.

În schimbul acestor informaţii, mai multe persoane au obţinut diverse sume de bani sau bunuri.

În 2014, procurorul şef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie din cadrul Secţiei I a DNA, Lucian Papici, a clasat dosarul pentru inexistenţa faptelor.

Procurorul Lucian Papici a instrumentat dosarul „Referendumul” în care Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Papici şi-a încheiat activitatea la Direcţia Naţională Anticorupţie în august 2015 şi s-a întors la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş. Decizia a fost luată de Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), la solicitarea magistratului.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite