Denunţătorul ministrului de Externe, fostul ambasador Bazil Popovici, audiat la Parchetul General
0
Procurorii Parchetului General au deschis un dosar penal după ce Bazil Popovici, fost ambasador al României în Maroc şi Portugalia, a formulat o plângere pe numele ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, care şi-ar fi numit fiul consul general la Strasbourg. Acesta a precizat că Meleşcau ştia de existenţa unui concurs pe acel post, dar că „şi-a dorit fiul pe acel post, ca într-o ţară bananieră”.
În urmă cu două săptămâni Parchetul General a deschis un dosar penal in rem pentru infracţiuni de abuz în serviciu şi conflict de interese în cazul ministrului de Externe Teodor Meleşcanu. Hotărârea a venit în urma unei plângeri penale depuse împotriva acestuia de către Bazil Popovici, fost ambasador al României în Maroc şi Portugalia, care a reclamat că nu a fost numit în postul de consul la Strasbourg deşi a câştigat un concurs în decembrie 2016.
„A fost un concurs despre care domnul Meleşcanu avea cunoştinţă, l-am informat chiar eu. Domnul Meleşcanu a ignorat total concursul, ar fi putut să îl anuleze sub pretext administrativ, dar nu a dorit asta. Şi-a dorit fiul pe acel post, ca într-o ţară bananieră. Eu am lucrat 17 ani în Ministerul de Externe. (...) Îmi pare rău că domnul Meleşcanau a cedat la presiunile soţiei sale", a declarat fostul ambasador înaintea audierilor de la Parchet.
"Este un caz foarte simplu. Ministerul Afacerilor Externe a organizat un concurs, despre care domnul ministru Meleşcanu avea cunoştinţă, pentru că l-am informat chiar eu, dacă nu l-au informat departamentele din MAE. Şi domnul Meleşcanu, ignorând total concursul, pe care ar fi putut în definitiv să-l anuleze administrativ, printr-un pretext sau altul, şi-a numit propriul fiu vitreg pe acel post, ca într-o ţară bananieră. Acest lucru cred că nu se poate întâmpla în România (...) Eu am lucrat aproape 17 ani în MAE şi nu am văzut ceva similar, adică un ministru să-şi numească propriul fiu. Iar domnul Meleşcanu, ca şi domnul Tăriceanu, vin cu această, nici nu ştiu cum să-i spun, prostie sau prosteală în ochii lumii, să spună că un fiu vitreg nu este un fiu, şi dacă ar vrea să fie fiu ar trebui să fie înfiat după ce un individ s-a căsătorit cu soţia lui (...) Domnul Meleşcanu a săvârşit mai multe infracţiuni, abuz în serviciu şi conflict de interese. Asta se pedepseşte cu închisoarea. Îmi pare rău de domnul Meleşcanu, care a cedat cântecului de sirenă al soţiei, dar suntem într-o ţară europeană şi aşa ceva nu este posibil. Nu doresc dreptate pentru mine, acesta este un caz exemplar în care un ministru îşi face de cap cum vrea el (...) Este cu atât mai grav cazul, cu cât acest ministru vrea să conducă România, să asigure preşedinţia Uniunii Europene. Un ministru care îşi numeşte propriul fiu vrea să fie exemplar la nivelul UE. Suntem de râsul lumii", a declarat Vasile Popovici, la Parchetul General, citat de Agerpes.
Întrebat de ce şi-a retras Meleşcanu fiul vitreg din postul de la Strasbourg înainte de a-l prelua efectiv, Vasile Popovici a spus: "Aici este altă şmecherie. Au înţeles că au făcut-o groasă, au mimat că, din motive personale, fiul nu mai merge la post. De fapt, fiul a fost întors de pe autostradă în Ungaria, acum o săptămână".
Sorin-Adrian Pîrvulescu, fiul soţiei ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, a fost numit consul general al României la Strasbourg prin hotărâre de guvern publicată în Monitorul Oficial pe 28 iunie. Hotărârea a fost semnată de premierul Viorica Dăncilă şi contrasemnată chiar de către ministrul de Externe Teodor Meleşcanu.
Selectarea subsemnatului pentru postul de la Strasbourg s-a făcut pe baza unor criterii foarte clare: experienţă, proiect de misiune, cunoaşterea mediului cultural, lingvistic, economic şi politic al ţării de reşedinţă (…) Nominalizarea subsemnatului pentru Strasbourg nu s-a făcut printr-un act de voinţă guvernamentală (sau ministerială) şi nici pe criterii politice, deoarece nu am nicio afiliere politică, ci prin concurs deschis şi pe baza unor criterii clare stabilite şi anunţate public (…) Membrii comisiei de concurs au fost, atât la Guvern, cât şi la MAE, înalţi specialişti în domeniul relaţiilor internaţionale, membrii comisiei de examen de la MAE fiind, în marea lor majoritate, încă în funcţii: director general de resurse umane, director general al afacerilor consulare, etc“, a arătat profesorul Bazil Popovici în plângerea depusă la Parchetul General.
El spune că, în consecinţă, Meleşcanu a comis un abuz în serviciu pentru a-şi promova un membru al familiei.
„Fapt fără precedent în istoria postrevoluţionară a României, domnul ministru Meleşcanu îşi numeşte fiul vitreg, prin urmare rudă de gradul I, consul general printr-o Hotărâre de Guvern (HG nr. 454 din 28 iunie 2018) contrasemnată fără jenă în nume propriu, id est cu propria semnatură, în dispreţul legii 161 din 19 aprilie 2003, care la articolul 72 alineatul I specifică: «Persoana care ocupă funcţia de membru al Guvernului (…) este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul sau pentru rudele sale de gradul I»“, a arătat Popovici în plângerea penală.
Meleşcanu riscă să fie acuzat de conflict de interese
Surse juridice au explicat că într-o astfel de situaţie, chiar dacă nu este vorba de fiul său natural, Meleşcanu poate fi acuzat de conflict de interese, fiul vitreg intrând în categoria afinilor.
Astfel, potrivit Legii 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, „persoana care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul sau ori rudele sale de gradul I”.
Potrivit Codului Penal, conflictul de interese, pedepsit cu închisoare de la unu la cinci ani, este definit ca „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”.
Se încarcă comentariile...
