De ce a fost trimis „Ţarul CFR“ 10 ani la răcoare. Motivaţia judecătorilor

Mihai Necolaiciuc FOTO Mediafax

Fostul director general al CFR Mihai Necolaiciuc, zis „Ţarul CFR”, a sfidat toate regulile şi actele normative, arată magistratul care l-a condamnat la 10 ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Prejudiciul în acest dosar de achiziţii frauduloase se ridică la 56,7 milioane de euro.

Decizia a fost dată anul trecut de Judecătoria Sectorului 1, dar sentinţa a fost contestată de Necolaiciuc la Curtea de Apel Bucureşti. Mai mulţi foşti directori din CFR şi afacerişti au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 5 ani şi 8 ani de închisoare.

Sentinţa Judecătoriei Sectorului 1

Fostul director general al CFR Mihai Necolaiciuc a fost condamnat, în iunie 2015, de Judecătoria Sectorului 1 la zece ani de închisoare cu executare, pentru fapte de abuz în serviciu prin care compania ar fi fost prejudiciată cu aproximativ 56,7 milioane de euro, decizia nefiind definitivă.

Alte condamnări:

Mihail Gabriel Misir, fost director al Direcţiei Comerciale din CFR: 8 ani;
Viorica Olăeru, fost director al Direcţiei Economice: 8 ani;
Vlăduţ Ilie, fost inspector  la Direcţia Comercială a CFR: 6 ani;
Dragoş Vasile Vlăduţ, fost şef al Serviciului Aprovizionare: 6 ani;
Ana Maria Matei, director al Direcţiei Comerciale: 6 ani;
Octavian Costea, consilier juridic la Direcţia Comercială: 6 ani;
Alexandru Nicolae, afacerist: 5 ani;
Ovidiu Lucian Nicula, afacerist: 5 ani;
Marius Iluşcă, afacerist: 5 ani.

Instanţa a admis şi acţiunea civilă şi i-a obligat pe inculpaţi să plătească, în solidar, despăgubiri civile către compania CFR - de peste 85,2 milioane de lei, Societatea de Administrare a Activelor Feroviare - de aproape 10,7 milioane de lei şi Ministerul Transporturilor, în calitate de unic acţionar al CFR SA - de peste 7,5 milioane de lei.

„Dezinhibiţia inculpaţilor” la fraude

După ce a analizat întreg dosarul, judecătorul a arătat că rezultă fără echivoc „dezinhibiţia inculpaţilor în ceea ce priveşte săvârşirea unor fapte de acest tip”. Deoarece infracţiunile au fost făcute pe tot parcursul exercitării funcţiilor încredinţate, „pedeapsa aplicată trebuie să constituie un tratament sancţionator adecvat şi suficient, dar şi o metodă de reeducare a inculpaţilor”. Directorii ar fi dat dat dovadă, în activitatea lor infracţională, de „un curaj fără precedent”.

„Combaterea efectivă a criminalităţii nu se poate realiza decât printr-o îmbinare echilibrată a intimidării, prin constrângere, cu reeducarea inculpatului”, a rezumat magistratul.

Despre preţul libertăţii

Pe de altă parte, judecătorii atrag atenţia în motivare şi asupra celor care fac afaceri cu societăţile de stat. „În acest context, pedepsele aplicate trebuie să inhibe pe toţi cei care ar fi tentaţi să intre în relaţii dincolo de limitele legii cu persoane aflate în funcţii <<cheie>> ale unei companii  nationale al cărei acţionar unic este statul, contribuind la realizarea de către aceştia a unor foloase necuvenite, să reflecteze asupra riscurilor pe care şi le asumă, să constate că libertatea  nu mai are un preţ devreme ce o pun drept gaj pentru activităţi ilicite la care au consimţit să participe,  nefiind obligaţi de inculpatul Necolaiciuc Mihai asa cum  au incercat pe parcusul procesului sa se apere”, a motivat instanţa.

Magistratul susţine că toţi acuzaţii din acest dosar au ales să comită fapte antisociale, deşi sunt la o vârstă ce caracterizează maturitatea unui individ, „totuşi comportamentul lor denotă un grad sporit de indiferenţă faţă de normele legale şi o lipsă de interes faţă de repercusiunile acţiunilor  lor, ceea ce duce la concluzia că acestia au comis infracţiunile datorită unei înclinaţii pentru comiterea unor astfel de fapte, şi nu ca urmare a unui complex de împrejurări care au contribuit ca inculpaţii  să se abată de la conduita lor obişnuită”.

„Demnitatea este o noţiune necunoscută”

În cazul directorilor CFR, care au susţinut că au fost puşi să semneze fără voia lor mai multe documente, Judecătoria Sectorului 1 arată că nimic „nu-i impiedica, daca s-ar fi  confirmat din probatoriu sustinerile lor, să renunţe la funcţiile încredinţate, dar pentru ei chiar şi demnitatea este o noţiune necunoscută”.

„Instanţa constată ca nimic din probatoriu nu confirma existenta vreunei opozitii din partea inculpatilor în refuzul de a exercita anumite sarcini nelegale, ci dimpotriva, au actionat prin ordonarea, actelor ilegale, au intocmit liste, adrese la BRM, au semnat ordine de plata, au initiat protocoale de compensare, se interesau de prezenta pe liste a anumitor furnizori, au incheiat custodii pentru achizitiile inutile ce erau rezultatul tot al activitatii lor, chiar au dezafectat depozitele la cererea inculpatului Necolaiciuc Mihai, depozitand marfa la   domiciliile  soferilor companiei”, se arată în motivarea Judecătoriei Sectorului 1.

În cazul lui Necolaiciuc, instanta a apreciat că se impune stabilirea unei pedepse mai ridicate, având în vedere faptul că acesta s-a sustras urmăririi penale, atunci când a fugit în SUA, fiind necesară efectuarea demersurilor de extrădare de către statul român, demersuri ce au durat aproximativ 2 ani.

Cele patru dosare

Sentinţa a fost dată în dosarul în care Mihai Necolaiciuc, mai mulţi foşti şefi din CFR SA şi administratori de firme au fost acuzaţi pentru fraudarea companiei. În acest dosar au fost comasate trei cauze în care Mihai Necolaiciuc şi alte persoane au fost trimişi în judecată. Într-un al patrulea dosar Curtea de Apel Bucureştri l-a condamnat în 2014 pe Necolaiciuc la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare, în dosarul privind o fraudă de 2,7 milioane de euro produsă prin achiziţionarea de bunuri într-un proiect de reconstruire a infrastructurii afectate de inundaţiile din 2000.