CCR a admis că o sintagmă privind controlul judiciar este neconstituţională

Imagine de arhivă

Curtea Constituţională a admis, în unanimitate, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Curtea de Apel Bucureşti cu privire la dispoziţiile art. 215, alin. (8) din Codul de Procedură Penală, articol ce reglementează durata totală a măsurii de control judiciar.

Dispoziţiile avute în vedere astăzi la Curtea Constituţională au următorul conţinut: „În cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a controlului judiciar nu poate depăşi un termen rezonabil şi, în toate cazurile, nu poate depăşi 5 ani de la momentul trimiterii în judecată."

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi „a constatat că sintagma „în primă instanţă” cuprinsă în art.2151 alin.(8) din Codul de procedură penală este neconstituţională”, se arată într-un comunicat al CCR.

Rolul articolului criticat din Codul de Procedură Penală era acela de a evita încălcarea prevederilor Legii Fundamentale, prin lipsa termenelor şi a duratei maxime pentru care măsura preventivă a controlului judiciar şi cea a controlului judiciar pe cauţiune pot fi dispuse. 

Curtea a constatat însă că, prin adoptarea de către legiuitor a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, prin care se reglementează termenul şi durata maximă a măsurii preventive a controlului judiciar, aceasta „ poate fi dispusă doar pentru etapele procesuale ale urmăririi penale şi a judecăţii în primă instanţă, fără însă a reglementa o durată maximă a acestei măsuri pentru etapa procesuală a apelului”.

„În acest context, Curtea a constatat că legiuitorul nu şi-a îndeplinit obligaţia constituţională de a reglementa durata maximă a măsurii controlului judiciar pentru toate etapele procesuale în care aceasta se poate dispune”, se arată în comunicatul Curţii.

Decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi general obligatorie.