Cum vrea Guvernul să stârpească corupţia

Guvernul a lansat Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020 FOTO Mediafax

Fiecare act de corupţie, de la cel mai mic, precum plicul cu bani băgat în buzunarul medicului, până la cel mai mare, precum corupţia din proiectele de infrastructură, slăbesc statul român. Este doar una dintre concluziile dezbaterii publice privind noua Strategie Naţională Anticorupţie 2016-2020, organizată, marţi, de Ministerul Justiţiei şi de Cancelaria Prim-Ministrului.

Strategia Naţională Anticorupţie (SNA) 2016-2020, lansată, marţi, de Guvern, are ţinte extrem de optimiste. Strategia urmăreşte reducerea la jumătate a cazurilor de fraudă în achiziţii publice, dar şi implementarea de măsuri preventive în 80% din instituţiile statului. În perioada 2016-2020 vor fi făcute mai multe modificări legislative, inclusiv codurilor penal şi de procedură penală, urmând să fie elaborat şi un nou cod de conduită a membrilor Parlamentului.

Premierul Dacian Cioloş, care a deschis dezbaterea publică privind noua SNA, a subliniat că aplicarea măsurilor anticorupţie revine fiecăruia dintre noi, nu doar autorităţilor. O ţară fără corupţie este o ţară sănătoasă, a fost mesajul premierului, care a afirmat că aplicarea măsurilor din strategie nu este opţională. De asemenea, Dacian Cioloş a vorbit despre contribuţia fiecărui cetăţean la corupţie şi a subliniat că indiferenţa, atât cea a autorităţilor cât şi cea a indivizilor obişnuiţi, poate face victime.

Conform proiectului, în termen de trei luni de la aprobarea strategiei, toate instituţiile publice centrale şi locale, precum şi întreprinderile publice vor îndeplini procedurile de aderare la strategie, iar în termen de şase luni vor elabora şi transmite Ministerului Justiţiei planurile de integritate aferente.

Prună: Punem accentul pe prevenţia corupţiei

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat că noua strategie „nu va reduce lupta anticorupţie la nivel înalt”, dar schimbă paradigma astfel ca integritatea în managementul administraţiei centrale şi locale să prevină corupţia.

Fiecare dosar al DNA sau ANI reprezintă un eşec de management, a spus ministrul Raluca Prună, explicând că strategia nou lansată va preveni corupţia prin mijloace şi norme prin care managerii din instituţiile publice să nu devină coruptibili.

Dâncu : Marea corupţie este acolo unde sunt marile decizii

Prezent la dezbatere, vicepremierul Vasile Dâncu a afirmat că în ultimii ani s-a observat un discurs politic „subtil sau direct“ împotriva luptei anticorupţie, în vreme ce marea corupţie este acolo unde se iau marile decizii politice. „Discursul politic a fost cel care a mers subtil sau direct împotriva luptei pentru integritate şi a luptei anticorupţie, ceea ce a creat o anumită cultură chiar a rezistenţei faţă de lupta anticorupţie“, a declarat Dâncu.
Dâncu s-a referit şi la alegerea în funcţii publice a unor persoane cu probleme în justiţie, afirmând că uneori opinia publică spune că „procesul electoral arată eşecurile luptei anticorupţie“ sau că lucrează chiar împotriva luptei anticorupţie.

Ministrul Sănătăţii: „Plicul“ a structurat sistemul aşa cum îl vedem

Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat că mulţi români nu merg la medic din cauza „plicului“ pe care se văd nevoiţi să-l dea medicilor. „Corupţia ucide şi acest lucru nu e nicăieri mai evident decât în Sănătate. Din punct de vedere moral, plicul e un abuz împotriva celor mai slabi, împotriva tuturor, atunci când suntem cei mai vulnerabili. Efectele plicului nu sunt mici. De multe ori suntem tentaţi să credem că e o chestiune banală. Plicul a structurat sistemul aşa cum îl vedem. Îi face pe mulţi pacienţi să nu ajungă la medici”, a spus ministrul Sănătăţii.