Cum a ratat Victor Babeş premiul Nobel

Cum a ratat Victor Babeş premiul Nobel

Victor Babeş şi “Nobelul” ratat al României

În patrimoniul Casei memoriale Victor Babeş se găseşte o lucrarea de referinţă pentru medicina mondială: primul tratat de bacteriologie din lume. Tratatul, un răsunet extraordinar pentru lumea ştiinţifică, l-a apropiat pe Victor Babeş de premiul Nobel.

Ştiri pe aceeaşi temă

Victor Babeş este fără îndoială asimilat, de multă vreme, în conştiinţa publică românească, cu prototipul savantului sobru, dedicat până la sacrificiu misiunii sale de cercetător şi dascăl, de binefăcător al oamenilor, în ultimă instanţă. Mult mai puţină lume ştie însă că Babes, datorită patriotismului său, care l-a făcut să accepte propunerea ministrului Învăţământului  din România, D.A.Sturdza, de a se stabili la Bucureşti şi de a pune aici bazele  cercetării bacteriologice româneşti, a ratat probabil şansa de a deveni unul dintre primii laureaţi ai Premiului Nobel pentru medicină.

Cu studii  strălucite făcute la Budapesta şi  Viena, urmate de specializări  la Munchen şi Berlin, alături de marii corifei  ai bacteriologiei europene (Robert Koch, Rudolf Virchow, Louis Pasteur), orizonturile deplinei  consacrării ştiinţifice păreau deschise tânărului profesor de histopatologie al Universităţii din Budapesta. Şi totuşi, în 1887, când  se stabileşte la Bucureşti, devenind primul director al nou înfiinţatului – de către el – Institut de patologie şi bacteriologie, Babeş face voluntar un pas înapoi  din avanscena lumii ştiinţifice  europene.

O lume ştiinţifică care îl acceptase ca pe un egal al marilor săi maeştrii, Karl von Rokitansky, Rudolf Virchow sau Robert Koch. Babeş câştigase respectul tuturor acestor celebri savanţi, nu doar datorită seriozităţii sale, imensei  puteri de muncă sau flerului de descoperitor, ci şi ca urmare a sintezei teoretice pe care o elaborează în 1885 – la numai 31 de ani – împreună cu P.V. Cornil – primul tratat de bacteriologie din lume Les bacteries et leur role dans l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses.

Babeş şi vicisitudinile istoriei

De ce tocmai Babeş şi Cornil au scris acest prim tratat de bacteriologie? De ce nu Koch, Pasteur, Mecinikov  sau Emile Roux, savanţi deja consacraţi, cu vechi ştate de serviciu pe tărâmul marilor descoperiri în domeniu?

Citeşte aici răspunsul la această întrebare şi cum a ratat Victor Babeş premiul Nobel!

citeste totul despre: