Cum a împărţit Justiţia averea poetului Adrian Păunescu

Cum a împărţit Justiţia averea poetului Adrian Păunescu

Adrian Paunescu

Judecătoria Ploieşti a dat o primă decizie în procesul deschis de Andreea Mihaela Păunescu, fostă Bîrlea, pentru împărţirea averii poetului Adrian Păunescu. Senţinta poate fi contestată cu recurs.

Andreea Mihaela Păunescu i-a chemat la bară pe Carmen Natalia Păunescu- soţia lui Adrian Păunescu, şi pe fraţii săi, Andrei Păunescu  şi Ana Maria. Potrivit minutei instanţei, aceştia au “achiesat parţial la pretenţiile reclamantei”.

Trebuie menţionat că Adrian Păunescu a avut 4 copii: Ioana (decedată în 2011) şi Andrei (47 de ani), din căsnicia poetului cu Constanţa Buzea, Ana Maria (26 de ani), din căsnicia cu Carmen Natalia Păunescu şi Andreea Mihaela Păunescu (48 de ani), fostă Bîrlea, din relaţia cu Rodica Gabriela Bîrlea.

Minuta instanţei

Constată deschisă succesiunea defunctului Adrian Păunescu, constată că moştenitori ai defunctului Păunescu Adrian sunt:
• Andreea Mihaela Păunescu, în calitate de fiică, cu o cotă de 27/128 din masa succesorală;
• Andrei Alexandru, în calitate de fiu, cu o cotă de 42/128 din masa succesorală;
• Ana Maria Păunescu, în calitate de fiică, cu o cotă de 27/128 din masa succesorală;
• Păunescu Carmen Natalia, în calitate de soţie supravieţuitoare, cu o cotă de 32/128 din masa succesorală.

Instanţa a stabilit succesiunea şi după Ioana Profirescu –fata cea mare a lui Adrian Păunescu, decedată în 2011.
 Constată că moştenitori ai defunctei Profirescu Ioana sunt:
•  Andrei Alexandru Păunescu, în calitate de frate bun, cu o cotă de 6/8 din masa succesorală;
•  Andreea Mihaela Păunescu, în calitate de soră cosangvină, cu o cotă de 1/8 din masa succesorală;
• Ana Maria Păunescu, în calitate de soră cosangvină, cu o cotă de 1/8 din masa succesorală.

Poetul latifundiar

În ultima declaraţie de avere, depusă în calitate de senator, în 2008, Adrian Păunescu figura ca proprietar a nouă terenuri şi a tot atâtea clădiri. Cele mai importante terenuri erau cele agricole, în comuna Bârca, judeţul Dolj (aproximativ 20 de hectare), în timp ce din rândul clădirilor deţinute se detaşa, ca valoare, casa din Capitală, de pe strada Dionisie Lupu, evaluată la cel puţin un milion de euro. Alături de aceasta din urmă, Păunescu mai deţinea trei apartamente (Bucureşti, Vatra Dornei şi Craiova), două case de locuit (Bârca şi Tâncăbeşti) şi trei case de vacanţă (Breaza, Roşia Montană şi Bragadiru).Un capitol important al declaraţiei consta în prezentarea bijuteriilor familiei, a tablourilor şi icoanelor lăsate moştenire, estimate la 22.000 de euro.

Sursele alternative de venit: politica şi muzica

Cea mai importantă parte a veniturilor lunare ale lui Adrian Păunescu proveneau din salariul său anual de senator al României, în valoare de 53.433 de lei. La acesta se adăugau bani obţinuţi în calitate de profesor universitar la „Spiru Haret" (17.513 lei) şi director asistent al Fundaţiei Culturale „Iubirea" (6.324 lei). Tot la capitolul venituri obţinute pe baza drepturilor pe proprietatea intelectuală, Păunescu fusese plătit pentru diverse servicii efectuate pentru postul de televiziune „Realitatea TV" (28.000 de euro), Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (10.704 lei), revista de sport „Fanatik" (10.140 lei), precum şi Jurnalul Naţional şi Antena 3 (3.900 de lei).
 

 

citeste totul despre: