Cum a fost trimis Gabriel Oprea în braţele Justiţiei de partenerii săi

Cum a fost trimis Gabriel
Oprea în braţele Justiţiei de partenerii săi

Gabriel Oprea, lăsat să reflecteze în momentul în care ceilalţi senatori votau pentru ridicarea imunităţii parlamentare. FOTO Mediafax / Andreea Alexandru

Fostul vicepremier Gabriel Oprea a rămas fără imunitate parlamentară, o majoritate confortabilă, din care a făcut parte şi PSD, fiind de acord cu solicitarea DNA de începere a urmăririi penale a liderului UNPR. În ciuda problemelor penale şi de imagine, Gabriel Oprea continuă să facă jocurile politice în Parlament.

Ştiri pe aceeaşi temă

Senatorii au decis în număr covârşitor să se pronunţe în favoarea ridicării imunităţii lui Gabriel Oprea, fiind înregistrate 102  voturi „pentru“ şi 30 „împotrivă“. Cu toate că votul a fost secret, numărul de voturi înregistrate „împotrivă“ a arătat că oamenii care l-au susţinut până la capăt pe Oprea au fost cei din partidul său, la care s-au adăugat alţi câţiva parlamentari ai ALDE.

Rezultatul votului a scos la iveală şi tensiunile dintre Oprea şi Călin Popescu Tăriceanu, cel care a refuzat să stea la aceeaşi masă cu liderul UNPR la ultimele negocieri cu premierul Dacian Cioloş. Deşi aleşii ALDE votează în masă împotriva cererilor Justiţiei, indiferent dacă este vorba de un coleg de partid sau nu, în cazul lui Oprea, nu toţi parlamentarii au sărit în ajutorul fostului vicepremier. Senatorii PSD au respectat întocmai directiva lui Liviu Dragnea, iar voturile lor au mers împotriva lui Oprea.

„Sunt nevinovat“

„Sunt astăzi în faţa dumneavoastră în semn de respect faţă de Senatul României. Am obligaţia să spun punctul de vedere privind suspiciunile din cererea de urmărire penală. Sunt nevinovat! Nu am avut nimic în plus faţă de alţi miniştri de Interne. Unii sunt pe aici prin sală“, a fost mesajul transmis de Oprea de la tribuna Senatului, rostit rar şi pe un ton grav. De faţă se aflau foştii miniştri de Interne, Vasile Blaga şi Traian Igaş, care au şi votat pentru trimiterea lui Oprea în faţa Justiţiei în calitate de senatori. Vasile Blaga chiar s-a apropiat şi în văzul tuturor i-a strâns mâna lui Gabriel Oprea.

Lăsat din braţe de PSD, Oprea şi-a încheiat discursul cu un apel la aflarea adevărului: „Cer să votaţi pozitiv cererea DNA“. Sfârşitul discursului a fost urmat de aplauze, nu doar ale colegilor de partid, ci venite şi din partea parlamentarilor din alte partide.

Servilism până la capăt

Indispoziţia lui Oprea pentru argumentarea folosirii în mod abuziv a coloanei oficiale s-a simţit de la sosirea sa la Senat. A refuzat să vorbească cu presa. A intrat în sală şi s-a aşezat în bancă. A fost repede înconjurat de colegii de partid – Ilie Năstase, Şerban Mihăilescu, Haralambie Vochiţoiu şi Ruxandra Jipa –, cea din urmă fiind parlamentarul care în urmă cu un an îl miruia pe Dan Şova înainte de votul pentru ridicarea imunităţii. De această dată nu a avut mirul şi nu i-a purtat noroc. Într-un acces de servilism, liderul senatorilor UNPR, Haralambie Vochiţoiu, a mers şi a luat condica de prezenţă pentru a i-o aduce lui Oprea la bancă.

 „Oprea avea dreptul la trupe antitero“

În apărarea lui Oprea au sărit Ruxandra Jipa, Şerban Nicolae şi Cristiana Anghel, „avocaţii“ de serviciu ai oricărui senator penal. Jipa a deplâns condiţiile în care a trebuit să muncească şeful său de partid.

„În calitatea pe care dânsul o avea, avea dreptul la ceva ce nu a uzat niciodată. Persoane din trupe antitero. Vreau să vă spun că din ce am putut găsi în 14 volume nu reprezintă nimic legat de infracţiunea de abuz în serviciu. Infracţiunea nu poate să existe“, a precizat Jipa, care i-a surprins pe cei din sală cu măsurile de protecţie de care ar fi trebuit să beneficieze Oprea în calitatea sa de ministru de Interne şi vicepremier.

„Nu mai vreau să pun mâna pe bile“

Tot pentru a-şi ajuta şeful, senatorul UNPR Ioan Iovescu a cerut să intervină pentru a anunţa că nu e de acord cu varianta votului secret cu bile. „Nu mai vreau să pun mâna pe aceste bile“, a spus Iovescu, senator care a precizat că vrea vot în cabine. Tăriceanu i-a tăiat repede elanul prin întreruperea microfonului. Pe toată durata votului, Oprea a fost vegheat de la distanţă de câţiva senatori UNPR. Ştiind că şansele sale sunt minime, Oprea, care a lipsit de la aproape toate cererile de ridicare a imunităţii, a votat cu bilele la vedere împotriva cauzei sale. A părăsit Parlamentul fără să mai aştepte rezultatul votului.

CARICATURĂ DE VALI IVAN 

PSD dă semne că cedează şantajului lui Oprea

După lungi negocieri, Liviu Dragnea şi Gabriel Oprea au stabilit să semneze, astăzi, protocolul de colaborare dintre PSD şi UNPR la alegerile de anul acesta. „Domnul general Oprea ne-a convocat mâine, la ora 11.00, la Parlament pentru a semna“, a spus liderul senatorilor UNPR, Haralambie Vochiţoiu. Potrivit acordului care va fi semnat de cei doi preşedinţi de partid, UNPR se angajează să susţină alături de PSD nemodificarea alegerii primarilor dintr-un tur în două tururi de scrutin, iar, în schimb, PSD va căra în spate UNPR la alegerile parlamentare din decembrie, potrivit unor surse din UNPR.  Rezultatul negocierilor arată că, în ciuda problemelor penale şi de imagine cu care se confruntă, Gabriel Oprea continuă să facă jocurile în Parlament. Modificarea legislaţiei electorale depinde de negocierile pe care Oprea le poartă cu PSD. Un refuz al lui Dragnea ar însemna că voturile UNPR se vor alătura PNL pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi, ceea ce sperie teribil PSD.

Dragnea, lăsat baltă de Oprea

Protocolul trebuia semnat ieri-dimineaţă, înaintea votului de ridicare a imunităţii lui Oprea, însă progresiştii nu s-au prezentat la ora şi locul stabilit, lăsându-i pe Dragnea şi pe ceilalţi social-democraţi să aştepte în zadar. Forma protocolului propus de PSD prevedea încheierea unui acord doar pentru alegerile locale, iar o posibilă alianţă pentru alegerile parlamentare era discutată ulterior, în funcţie de rezultatele alegerilor pentru primari şi preşedinţi de  Consilii Judeţene. Varianta PSD l-a nemulţumit pe Gabriel Oprea, care a dorit să fie stipulate, negru pe alb, în protocolul de colaborare şi un acord între PSD şi UNPR pentru alegerile parlamentare.  Potrivit unor surse din PSD, semnarea protocolului a fost amânată pentru că Liviu Dragnea a refuzat să ofere UNPR 35 de locuri eligibile la alegerile parlamentare, ceea ce reprezintă un procent de 7,5 % din numărul total de locuri din viitorul Legislativ. Dacă ar participa de unul singur la alegeri, UNPR nu ar trece pragul parlamentar de 5%, potrivit sondajelor. Pe liste comune cu PSD, UNPR ajunge în Parlament, de unde poate face jocurile politice în continuare. 

Moartea poliţistului Gigină

Ancheta în dosarul care l-a aruncat pe Gabriel Oprea în ghearele procurorilor DNA a fost deschisă pe 20 noiembrie, când un agent al Poliţiei Rutiere a căzut cu motocicleta în groapa săpată de Distrigaz, pe mijlocul Străzii Ştirbei Vodă, în timp ce făcea parte din coloana oficială a fostului ministru de Interne.
 
Concret, Bogdan Gigină (28 de ani) şi-a pierdut viaţa în timp ce deschidea coloana oficială a şefului său. Martorii audiaţi de procurori au declarat că în „misiunea” în care se afla poliţistul în seara în care a căzut cu motocicleta în groapă, coloana oficială mergea cu aproximativ 80 de kilometri la oră. „O viteză extrem de mare pentru condiţiile meteo din acea seară. Să ne reamintim că era întuneric, ploua şi erau doar câteva grade peste zero, temperatură sub care poliţiştii motociclişti ar trebui să se retragă la bază. Motociclistul a văzut groapa târziu. A frânat şi s-a dezechilibrat. Ştiu că ABS-ul nu funcţiona, plăcuţele nu ar fi fost schimbate”, spuneau atunci specialiştii. 
 

Bogdan Gigină a murit în timp ce deschidea coloana oficială a fostului vicepremier Oprea. FOTO Mihai Dăscălescu / Mediafax
 
Iniţial, Poliţia Capitalei a încercat să ascundă circumstanţele accidentului, anunţând că poliţistul se afla într-o misiune de fluidizare a traficului. Nu a fost singura informaţie contradictorie. Într-un alt comunicat, era precizat că, după accident, coloana oficială a oprit, ministrul Oprea dând personal ordin pentru transportarea victimei la spital. Martori oculari au declarat însă că maşina în care se afla demnitarul şi-a continuat drumul în viteză.
 
Ulterior, ancheta a scos la iveală că şeful de la Interne era campion absolut la capitolul „coloane oficiale”. Acesta nu mergea nici măcar la cârciumă fără coloană oficială, potrivit datelor din registrele Poliţiei Rutiere. „Se face coloană şi la plecare, şi la ieşire. Nu ştii când iese. Stai pe poziţie. Stai ca prostul indiferent că plouă sau e frig. Motocicleta sparge şi lumea se dă la o parte. Mai nou... pe contrasens. E ca la el acasă. Numai cu viteză. Avem timpi. Timpi de reacţie de ajuns dintr-un loc în altul. Avem patru minute, şase. Face trei minute de la MAI la Guvern. La el e obişnuinţă. Sâmbătă, duminică se şi duce în vizită la rude”, povestesc poliţiştii de la Rutieră.
 
În seara în care tânărul moto-poliţist şi-a pierdut viaţa Oprea mergea acasă. Asta în condiţiile în care legea limitează explicit deplasarea cu escortă oficială din partea Poliţiei a demnitarilor. Mai exact, doar preşedintelele, premierul şi şefii celor două Camere au acest privilegiu. În ceea ce priveşte miniştrii, aceştia beneficiază de coloană oficială doar „în situaţii deosebite, care impun deplasarea în regim de urgenţă”. 
 
Şi Patriarhul merge cu girofar
Patriarhul Daniel a fost filmat şi el în timp ce se deplasa cu o maşină antemergătoare de la Poliţia Rutieră care fluidiza traficul. De altfel, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Constantin Stoica, a confirmat lucrul acesta. „La solicitarea scrisă, Patriarhia Română poate beneficia de o astfel de maşină de poliţie ţinând cont de importanţa unor evenimente sau de vizita unor delegaţii oficiale, în special cele din străinătate. Asta se face în baza protocolului încheiat cu Ministerul Afacerilor Interne, care este semnat înainte de 2007. Nu este vorba de o coloană oficială, ci doar de o maşină de poliţie care asigură fluidizarea traficului “, a declarat părintele Stoica. 

 

Ministrul Justiţiei caută un procuror general

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, l-a felicitat ieri pe Tiberiu Niţu (foto) pentru că a demisionat din funcţia de procuror general al României. Prună a anunţat că va avea astăzi o discuţie informală cu membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru a declanşa procedura pentru desemnarea unui nou şef al Ministerului Public.  Tiberiu Niţu şi-a anunţat demisia marţi la ora 17.30, după ce ancheta procurorilor DNA, deschisă în cazul fostului ministru de Interne Gabriel Oprea, a dezvăluit că a beneficiat nelegal de escortă permanentă a poliţiei rutiere. Cu câteva ore înainte de anunţul oficial, la ora 14.00, Comisia juridică din Senat a avizat favorabil cererea DNA de începere a urmăririi penale împotriva lui Oprea. Potrivit procedurii, procurorii-şefi sunt propuşi de ministrul Justiţiei, cu avizul consultativ al CSM, şi numiţi de preşedintele României. Mandatul este de trei ani şi poate fi prelungit o singură dată. Tiberiu Niţu este procuror general din 16 mai 2013, şi a fost numit de Traian Băsescu la propunerea ministrului Robert Cazanciuc. 
 
Coleg cu Ponta  şi Cazanciuc 
El este considerat unul dintre apropiaţii fostului premier al României, Victor Ponta. De altfel, Niţu a fost coleg la Facultatea de Drept - promoţia 1995, cu Ponta, Robert Cazanciuc - fostul ministru al Justiţiei, şi cu senatorul Dan Şova. 
 
Fostul procuror general al României a avut un mandat fără foarte multe ieşiri publice, şi a fost mai degrabă un administrator al Ministerului Public. El a evitat să reacţioneze public atunci când Parlamentul încerca să taie din atribuţiile procurorilor anticorupţie, sau să modifice legile care priveau Justiţia. Pe de altă parte, nu a intervenit în anchetele deschise de DNA sau DIICOT, şi a avizat toate solicitările de ridicare a imunităţii în cazul unor demnitari. Printre punctele pozitive ale activităţii sale se numără anchetarea foştilor comandanţi de închisori comuniste – Ioan Ficior  (Periprava) şi Alexandru Vişinescu (Râmnicu Sărat), redeschiderea dosarului „Mineriadei” – în baza unei decizii date de CEDO, sau deschiderea anchetei privind moartea inginerului Gheorghe Ursu. 
 
Pe de altă parte, în mandatul său, Parchetul General – Secţia Parchetelor Militare a clasat dosarul privind evenimentele din Decembrie 1989. De altfel, Tiberiu Niţu este cel care în 2012, în calitate de prim-adjunct al procurorului general al României a decis să închidă dosarele Revoluţiei din ’89. Atunci presa a relatat că Niţu a primit certificat de revoluţionar, dar în decembrie ’89 a făcut parte din trupele de Securitate şi a folosit arma.
 
Licu, doctorandul lui Oprea
Prim adjunctul procurorului general, Bogdan Licu (47 de ani), este cel care va asigura ca interimar conducerea Ministerului Public. 
„Eu sper ca interimatul să fie cât mai scurt şi să avem cât mai curând un procuror general”, a declarat marţi Licu. Întrebat dacă vede o posibilă numire a sa în fruntea instituţiei, procurorul a răspuns negativ. Bogdan Licu a absolvit tot în 1995 Facultatea de Drept, dar la Universitatea „Spiru Haret”. El şi-a susţinut în 2011 doctoratul la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”, cu tema „Corupţia, risc major la adresa securităţii naţionale“, iar îndrumătorul său a fost Gabriel Oprea. Presa a dezvăluit că ar fi vorba de o lucrare ştiinţifică plagiată. 

 

Băsescu şi Udrea sar în apărarea lui Niţu 

Atât fostul preşedinte Traian Băsescu, cât şi Elena Udrea, fosta sa colaboratoare, au sărit în ajutorul lui Tiberiu Niţu, după ce acesta şi-a dat demisia din funcţia de procuror general. Deşi legea stipulează clar că doar primii patru oameni în stat au dreptul la coloană oficială în permanenţă, Băsescu este de părere că fostul procuror general Tiberiu Niţu era îndreptăţit să fie însoţit de escorta Poliţiei.
 
„Nu a cerut o casă de la RAAPPS în Bucureşti, ci făcea naveta Bucureşti-Ploieşti pe DN1. Eu aş fi aprobat escortă de poliţie pentru procurorul general pe DN1“, a spus Traian Băsescu, care a lansat şi un nou atac la adresa Justiţiei. „E aproape un şantaj, a fost îndepărtat din funcţie”, a mai spus Băsescu, cel care din postura de preşedinte nu a contenit să laude activitatea Justiţiei şi, mai mult, pe cea a procurorilor DNA. În aceeaşi notă, Udrea a sugerat că dosarul lui Oprea a vizat, de fapt, debarcarea lui Niţu. „Procurorul general Niţu şi-a dat demisia de onoare. Fie fapta sa este penală şi atunci DNA tot trebuie să îi facă dosar, fie toată lumea se mulţumeşte cu această demisie, dar atunci nici Oprea nu mai poate fi acuzat“, a comentat şi Udrea. 
 
 
citeste totul despre: