DOCUMENT CSM a publicat motivarea avizului negativ pe revocarea Laurei Codruţa Kovesi. Răspunsul CSM, punct cu punct, la raportul ministrului Justiţiei

Consiliul Superior al Magistraturii a publicat, în urmă cu scurt timp, pe site-ul instituţiei motivarea avizului consultativ negativ pe solicitarea ministrului Justiţiei de revocare a şefei DNA. Motivarea Secţiei pentru Procurori din cadrul CSM are nu mai puţin de 51 de pagini.

Motivarea deciziei CSM a ajuns astăzi la preşedintelui Klaus Iohannis care urmează să se pronunţe asupra cererii ministrului Justiţiei de revocare a şefei DNA. 

Avizul CSM este unul consultativ.

Documentul poate fi consultat aici.

În motivarea avizului negativ, procurorii din cadrul CSM au reluat toate cele 20 de motive expuse de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, pentru revocarea din fucţie a procurorului şef DNA, cât şi răspunsurile oferite de aceasta la raportul ministrului.

Magistraţii CSM susţin că motivele prezentate de către ministrul Toader nu sunt suficiente pentru a justifica revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi. Pe scurt, aceştia susţin că în ceea ce priveşte invocarea unui conflictul constituţional, şefei DNA nu i se poate imputa faptul că nu a prevăzut aceste conflicte.

Secţia pentru procurori a CSM afirmă, în motivarea avizului negativ dat solicitării ministrului Justiţiei de revocare a procurorului şef al DNA Laura Codruţa Kovesi că în cuprinsul cererii de revocare nu s-a făcute referire la niciuna dintre atribuţiile legale încălcate, nefiind specificată componenta managerială vizată.

De asemenea, mai susţine CSM, deşi ministrul Justiţiei a spus că cerea sa de revocare vizează toate componentele atribuţiilor manageriale ale procurorului - şef al DNA, "se observă existenţa unei enumerări generice a componentelor manageriale, fără o individualizare concretă: a resurselor nelegal folosite, a deficienţelor comportamentale, a atribuţiilor legale neîndeplinite sau a aptitudinilor manageriale inexistente sau îndeplinite defectuos".

Raportul cu motivarea avizului negativ dat de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cererii ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare din funcţie a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a fost finalizat şi a fost "transmis decidenţilor", a anunţat vineri CSM.

"În urma avizului nefavorabil privind propunerea ministrului justiţiei de revocare a doamnei Laura Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii aduce la cunoştinţa opiniei publice faptul că hotărârea nr. 52 din 27 februarie 2018 a fost motivată şi înaintată decidenţilor pentru a dispune măsurile legale", a transmis intituţia.

Răspunsul Secţiei pentru procurori a CSM pentru fiecare din cele 20 de motive invocate de ministrul Justiţiei

1. În ceea ce priveşte primul motiv de revocare invocat de ministrul Justiţiei, şi anume generarea a 3 conflicte juridice de natură constituţională ce denotă un comportament lipsit de loialitate constituţională, magistraţii CSM iau notă că „în opinia ministrului justiţiei, constatea unui singur conflict juridic de natură constituţională nu are aptitudinea de a deterina revocarea, însă situaţia este diferită în cazul existenţei a 3 astfel de sesizări într-un singur an, dintre care 2 admise, deoarece poate fi reţinut un comportament constând în încălcarea sistematică a Constituţiei”.

În această instanţă, Secţia apreciază că interpretarea unumitor dispoziţii penale într-o manieră diferită de interpretarea ulterioară a Curţii Constituţionale a aceloraşi dispoziţii, „nu poate echivala cu o încălcare a atribuţiilor menţionate”.

Magistraţii CSM invocă în sprijinul acestei poziţii efectul ex nunc al actelor Curţii Constituţionale ca aplicare a principiului neretroactivităţii legii. „Pe care de consecinţă, efectele deciziei Curţii nu pot viza decât actele, acţiunile sau operaţiunile ce urmează a se înfăptui în viitor de către autorităţile publice implicare în conflictul juridic de natură constituţională”, se arată în motivarea CSM. Secţia de procurori notează astfel că în cazul acestui motiv invocat de ministrul Justiţiei, în temeiul efectului ex nunc al deciziilor Curţii Constituţionale, nu poate fi sancţionat un comportament anterior.

2. În ceea ce priveşte motivul secund invocat în raportul de revocare, şi anume exercitarea conducerii instituţiei cu încălcarea limitelor de competenţă ale acesteia – concret fiind vizată acţiunea DNA de verificare a legalităţii şi oportunităţii emiterii Ordonanţei de Urgenţă nr.13/2017 şi decizia Curţii Constituţionale în această speţă, magistraţii CSM au arătat că jurisprudenţa aceleiaşi curţi obligă procurorii la „o minimă verificare cu privire la săvârşirea unei fapte penale”.

În motivarea CSM se ia notă de decizia Curţii Constituţionale în această speţă, şi anume că parchetul „nu are competenţe de a desfăşura activităţi de cercetare penală cu privire la legalitatea şi oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor”, însă susţine, la fel ca la punctul anterior, că „efectul deciziilor CC este unul ex nunc, inclusiv în ceea ce priveşte actele, acţiunile autorităţilor publice implicare în conflictul juridic de natură constituţională”.

„A imputa unei astfel de autorităţi (şi implicit conducătorului său) o conduită adoptată anterior pronunţării deciziei Curţii echivalează cu o sancţiune faţă de lipsa de previziune a soluţiilor viitoare ale instanţei constituţionale”, susţin procurorii din cadrul CSM.

3. La cel de-al treilea motiv de revocare susţinut de ministrul Justiţiei, şi anume o conduită a şefei DNA ce „înlătură a priori orice colaborare loială cu autoritatea ce exercită suveranitatea poporului – Parlamentul României”, mai precis refuzul de a participa la comisiile de anchetă cu privire la alegerile din 2009, Secţia CSM observă că „stabilirea unei conduite a autorităţii publice, conforme cu prevederil constituţionale, priveşte un comportament viitor, împrejurare congruentă cu efectul ex nunc al deciziilor Curţii Constituţionale, statuat în disp art 147 din Constituţie”.

Astfel, magistraţii CSM consideră că nu pot reţine drept motiv de revocare „lipsa de previzibilitate a soluţiilor Curţii Constituţionale, în ceea ce priveşte adoptarea de către procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi,  unei anumite conduite instituţionale”. 

Secţia pentru procurori apreciază ca fiind justificată imposibilitatea şefei DNA  de a anticipa soluţia Curţii şi prin faptul că în cazul deciziei Curţii Constituţionale prin care a stabilit obligaţia unei persoane ce reprezintă o autoritate publică ce nu află sub control parlamentar de a lua parte la lucrările comisiei în virtutea principiului colaborării loiale între instituţiile statului au fost formulate 3 opinii minoritare. În plus, anterior acestei decizii a Curţii, Plenul CSM hotărâse, în şedinţa din 24 mai 2007, că „procurorii nu pot fi citaţi şi obligaţi să se prezinte în calitate de martori în faţa comisiilor parlamentare deoarece, conform normelor constituţionale, fac parte din autoritatea judecătorească”, aceştia putând participa, în mod excepţinal, doar pentru lămurirea unor aspecte de natură tehnică sau informaţii de interes public.

4. În privinţa celui de-al patrulea argument invocat de ministrul Toader, şi anume exercitarea conducerii unei instituţii cu încălcarea limitelor de competenţă ale acesteia, o nouă invocare a acţiunilor DNA în speţa emiterii Ordonanţei 13/2017, magistraţii CSM menţionează că în acest caz în decizia Curţii Constituţionale s-a constatat că nu există un conflict de natură constituţională între Guvern şi Ministerul Public.

Concluzia Curţii, reiterată în motivarea CSM, este că „organul de urmărire penală are competenţa de a cerceta actele/faptele cu relevanţă penală săvârşite în legătură cu emiterea actului administrativ individual”, nefiind de competenţa Curţii cenzurarea deciziei organului de urmărire penală să înceapă o astfel de acţiune în personam.

Astfel, dat fiind faptul că nu există niciun mecanism de control al oportunităţii emiterii unui act administrativ, „nu se justifică susţinerea ministrului justiţiei privind exercitarea conducerii de către procurorul şef al DNA, cu încălcarea limitelor de competenţă ale acesteia, în condiţiile în care prin aceeaşi decizie se admite existenţa unei competenţe a organelor de cercetare penală în verificarea împrejurărilor, circumstanţelor emiterii unei hotărâri de Guvern”.

5-6. În ceea ce priveşte argumentele 5 şi 6 invocate în raportul ministrului Justiţiei, în care se invocă exercitarea conducerii instituţiei cu încălcarea limitelor de competenţă ale acesteia prin evaluarea aspectelor de oportunitate a elaborării unei hotărâri de Guvern (concret ancheta în cazul Insulei Belina) şi un comportament de neasumare a unei erori în conducerea instituţiei, Secţia apreziază ca nejustificate şi aceste motive de revocare.

Magistraţii CSM notează în motivare, în referinţă la considerentele Curţii Constituţionale nr 757/2017 p.79, în cauza invocată de ministrul Toader, „unitatea de parchet nu cercetează legalitatea hotărârilor de Guvern, ci o faptă săvârşită de o persoană care poate cădea sub incidenţa legii penale”. „Folosirea unui limbaj defectuos în înscrisurile de la dosar întocmite de procuror sau în comunicatele de presă nu îndreptăţeşte concluzia potrivit căreia se cercetează, în mod direct, legalitatea hotărârilor de Guvern”, se arată în motivarea CSM.

În ceea ce priveşte lipsa asumării unei erori în comunicarea publică a instituţiei din partea şefei DNA, Secţia constată că împrejurarea retragerii unui comunicat ulterior afirmaţiei că aceasta reprezintă „simple opinii ale instituţiei” nu este dovedită.

7. În ceea ce priveşte punctul 7 al raportului de revocare, în care este invocată „„performanţa” procuroruluişef DNA de a determina Curtea Constituţională să explice pe larg că instituţia DNA nu este nici Guvern, nici Parlament, nici Curte Constituţională, nici instanţă de judecată”, magistraţii CSM consideră că acest punct doar „reia aspectele evocate la cele trei conflicte constituţionale”, fiind avute în vedere considerentele deja expuse în analiza motivelor 1 şi 3.

8. La punctul 8, unde ministrul justiţiei invocă un comportament al şefei DNA contrar statului procurorilor într-un stat de drept, lipsa unor veritabile aptitudini manageriale şi un comportament excesiv de autoritar, Secţia pentru procurori a constatat că în argumentarea motivului se face referire la un raport al Inspecţiei Judiciare, un raport aprobat doar parţial de către CSM.

Magistraţii din cadrul CSM notează că, în această speţă, Secţia pentru procurori a dispus efectuarea unui control la nivelul secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie, „fiind indicate expres aspectele ce urmează a fi verificate: situaţia cauzelor mai vechi de un an de la data primei sesizări şi situaţia cauzelor ce fuseseră repartizate spre soluţionare procurorilor Ţuluş Doru Florin şi Moraru Iorga Mihaiela”. 

În ceea ce priveşte acuzaţia de obstrucţioanre de către procurorul şef al DNA a activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, CSM motivează că această abatere „poate fi comisă doar cu forma de vinovăţie a intenţiei; ori din probele admise nu rezultă un refuz categoric exprimat de către procurorul şef al DNA”. Astfel, şi acest motiv este condiderat neîntemeiat.

9. La punctul 9, unde se invocă, de asemenea, un comportament al procurorului şef DNA contrar statutului procurorilor într-un stat de drept – fiind citată o declaraţie a acesteia: „Eu mi-am asumat acest dosar împreună cu domnul Dumitriu şi cu domnul Uncheşu. N-am făcut un milimetru la stânga sau la dreapta fără ca eu să spun da” - magistraţii CSM susţin că atât acţiunile cât şi „formula de redare din înregistrarea audio difuzată nu pot fi considerate intervenţii în activitatea de urmărire penală a procurorilor de caz”.

10. La punctul 10, unde ministrul impută şefei DNA prioritizarea soluţionării dosarelor cu impact mediatic şi încâlcarea standardelor de etică şi deontologie, Secţia pentru procurori constată că în susţinerea acestui motiv ministrul a depus o rezuluţie a Inspecţiei Judicare pentru procurori cu termen fixat pentru a fi dezbătută în cadrul CSM.

„Secţia observă că soluţionarea unei acţiuni disciplinare, formulate împotriva unui procuror, este de competenţa Secţiei pentru procurori în materie disciplinară – care are rolul de instanţă de judecată discilinară”, se arată în motivare, şi prin urmare, magistraţii CSM apreciază că verificarea aspectelor sesizate  de către ministrul justiţiei la punctul 10 „exced competenţele sale”.

11. În ceea ce priveşte argumentul 11 al raportului întocmit de ministrul Tudorel, în care Laurei Codruţa Kovesi îi este imputată contestarea actelor şi autoritatea Curţii Constituţionale – prin criticarea modificăriilor aduse infracţiunii de abuz în serviciu în cadrul unui discurs public ţinut în Republica Moldova, Secţia notează că tema conferinţei în cauză a constituit-o chiar prevenirea şi combatearea corupţiei şi că şefa DNA s-a pronunţat doar asupra unor dosare închise. În plus, notează că şefa DNA s-a rezumat doar la problema „recuperării prejudiciilor în raport cu contextul legislativ, fără a face referire la considerentele Curţii Constituţionale”. Prin urmare, Secţia de procurori a CSM „constată că prezentarea deciziei Curţii Constituţinale a României din anul 2016 (privind infracţiunea de abuz în serviciu) ... nu poate fi echivalată cu o contestare a actelor şi autorităţii Curţii Constituţionale”.

12. Punctul 12 din lista de motive pentru revocare invocă „contestarea autorităţii şi actelor Parlamentului” prin criticile dure la adresa unor proiecte de legi. Secţia de procurori a CSM susţine, că în instanţa la care face referire ministrul Justiţiei, nu este vorba de o critică a proiectelor de lege ci „de simple constatări cu privire la impactul anumitor modificări legislative asupra unor anchete penale, astfel că motivul de revocare nu poate fi reţinut”.

În plus, magistraţii CSM susţin că „formularea unui punct de vedere ori a unei critici, asupra unui text de lege ferendă nu poate fi asimilată cu o contestare a autorităţii sau actelor parlamentului: ... întrucât dezbaterea publică este o componentă a procesului legislativ, iar dezbaterea implică, prin premisă, şi formularea de opinii critice; pe de altă parte, elaborarea unui punct de vedere asupra unui text propus pentru adoptare nu pune în discuţie autoritatea ori actele parlamentului”.

13. La punctul 13, ministrul Justiţiei reproşează procurorului şef DNA „critici vehemente formulate cu referire la unele propuneri de modificare legislativă” - în această situaţie fiind vorba de modificările aduse legilor justiţiei, Secţia pentru procurori  notează faptul că „modificare legilor justiţiei a general ample discuţii publice, susţinute nu doar la nivel instituţional, ci şi la nivelul teoreticienilor şi practicienilor, tocmai în scopul identificării unor formulari optime”, iar în ceea ce priveşte încălcarea regulilor de minimă deontologie, Secţia precizează că „analiza acestor susţineri excede competenţele sale (ministrului -n.r.) în prezenta procedură de revocare”.

14. Motivul 14 formulat în cererea de revocare vizează „încălcarea rolului şi locului procurorilor într-un stat de drept şi acreditarea unui alt statut al procurorului decât cel consacrat de Constituţie”, magistraţii CSM constată prevederile art.3 din Legea 303/2004, ce menţionează că „procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii”.

Cum modificările legislative ale legilor justiţiei prevăd reformularea acestui articol prin eliminarea sintagmei „sunt independenţi”, CSM „apreciază că formularea în spaţiul public a unor comentarii privind anumite modificări legislative nu poate fi asimilată impunerii unei conduite pentru legiuitor şi pentru Curtea Constituţională”. Prin cale de consecinţă înlătură şi acest motiv de revocare.

15. La punctul 15 se afirmă că şefa DNA încearcă să obţină „condamnări cu orice preţ”, fiind în război cu Parlamentul, Guvernul, Curtea Constituţională, politicieni şi oameni de afaceri, făcându-se referire la mai multe înregistrări aflate înrezoluţia Inspecţiei Juduciare. Din acest motiv, la fel ca la punctul 10, magistraţii CSM consideră că în ceea ce priveşte „competenţa de a analiza atât probatoriul aferent acţiunii disciplinare, cât şi faptele invocate, revine Secţiei pentru procurori în materie disciplinară, iar nu Secţiei pentru procurori în procedura revocării”.

Din aceste considerente, Secţia pentru procurori înlătură acest motiv de revocare, deoarece „motivele care derivă din acţiunea disciplinară exercitată nu pot fi reţinute înainte de soluţionarea definitivă a acesteia, în cadrul existent”.

16. La punctul 16, unde ministrul Justiţiei impută procurorului şef DNA creşterea numărului de achitări şi sporirea cheltuielilor, magistraţii CSM susţin că „datele statistice nu confirmă susţinerile prezentate de ministrul Justiţiei”. Spre exemplu, aceştia notează că nu doar numărul achitaţilor definitiv a scăzut în anul 2017 faţă de anul 16 de la 134 la 121, dar 29 dintre aceştia au fost achitaţi ca urmare a dezincriminării faptei. În plus, se notează că datele prezentate vizează anul 2016, „deşi perioada susţinută a fi evaluată a fost februarie 2017-februarie 2018”.

17. La punctul 17, ministrul invocă lipsa de implicare a procurorului şef DNA în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive ale procurorilor, într-o referinţă directă la informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la unii procurori de la biroul teritorial DNA – Ploieşti.

Magistraţii CSM, în motivarea dată publicităţii enumără în continuare o serie de măsuri luate direct de către procurorul şef al DNA sau alte instituţii cu responsabilităţi în materie iar, în cazul „conduitei altor procurori de la acelaşi birou menţionează faptul că acestea constituie obiect de cercetare penală şi/sau disciplinară în mai multe dosare de pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fapt ce face imposibilă punerea în practică a altor măsuri individuale de către procurorul şef în funcţie”.

18. În privinţa argumentului 18, unde ministrul impută procurorului lipsa de măsuri în cazuri grave constate de instanţele de judecată prin falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice, Secţia pentru procurori constată că „până în acest moment nu există o soluţie definitivă în cauză privind o eventuală activitate de falsificare a mijloacelor de probă, apreciază ca lipsit de temei motivul de revocare invocat”.

Mai mult, Secţia „consideră că nu se poate angaja răspunderea directă a procurorului cu funcţie de conducere pentru un act întocmit personal de către procurorul din subordine şi pentru care nu este indidentă procedura legală a confirmării”, se mai arată în motivarea CSM.

19. La punctul 19, ministrul invocă tergiversarea soluţionării cauzelor, cu consecinţa prescrierii răspunderii penale, fiind dat ca exemplu dosarul Microsoft. În motivarea avizului negativ, magistraţii CSM au reţinut existenţa a 3 astfel de soluţii, în cadrul unei hotărâri interne referitoare la soluţiile de clasare, menţionând că „motivele care au condus la împlinirea termenului de prescripţie nu sunt imputabile procurorilor de caz, aceasta fiind consecinţa sesizării organelor de anchetă ulterior împlinirii termenului de prescripţie”.

„Faţă de aspectele reliefate, Secţia pentru procurori apreciază nejustificată imputarea unui comportament impasibil procurorului şef DNA”, concluzionează acest punct.

20. La punctul 20, unde i s-a imputat procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie o lipsă de reaţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori, magistraţii din cadrul CSM detaliază pe larg o lungă listă de măsuri instituţionale luate ca urmare a informaţiilor apărute în spaţiul public în perioada 11-13 februarie cu privire la modul de instrumentare a unor dosare aflate pe rolul Serviciului Teritorial Ploieşti din cadrul DNA. Aceştia arată că există o informare scrisă întocmită de procurorul şef al DNA Ploieşti înregistrată la cabinetul procurorului şef al DNA şi înaintată spre informare şi măsuri procurorului general. Aceştia detaliază şi măsurile ulterioare luate în cadrul instituţiei de remediere a acestor erori pe viitor, şi o serie de ordine interne cu privire la această cauză.

„Faţă de aceste împrejurări şi în considerarea aspectelor prezentate la motivul 17, Secţia pentru procurori apreciază total nejustificată imputarea unei conduite pasive a doamnei procuror şef DNA”, se arată în motivarea avizului negativ al CSM.

Concluzie

Având în vedere argumentele expuse în evaluarea fiecărui motiv al cererii de revocare, constatând că aspectele sesizate nu denotă deficienţe în exercitarea atribuţiilor manageriale de către procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, Secţia pentru procurori urmează a aviza nefavorabil propunerea ministrului justiţiei de revocare a doamnei Laura Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA.