Claudiu Bejan, şeful ANP, despre explozia de lucrări ştiinţifice din penitenciare: „Corpul de control încă face verificări. Nu am distrus probe”

Claudiu Bejan, şeful Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) a declarat, joi, cu ocazia bilanţului instituţiei pe anul 2015, că încă se fac verificări legate de „explozia de lucrări ştiinţifice ale deţinuţilor”.La bilanţ a participat şi Raluca Prună, ministrul Justiţiei.

„Nu am distrus nicio probă, am pus la dispoziţia Corpului de control toate documentele cerute”, a declarat Bejan în cadrul unei conferinţe de presă.

Întrebat de ce nu şi-a dat demisia în momentul în care ministrul Justiţiei i-a cerut acest lucru, Bejan a răspuns că nu i s-a cerut direct acest lucru.

„Dacă ar fi să fim corecţi, nu a fost o solicitare de demisie, adică nu mi s-a cerut demisia. Doar mi s-a spus, având în vedere contextul generat de explozia de lucrări ştiinţifice elaborate şi recompensate prin acele 30 de zile pentru persoanele private de libertate, dacă iau în considerare să-mi dau demisia. Aceasta este varianta corectă, iar răspunsul este că directorul general nu poate să interacţioneze în niciun fel cu membrii Comisiei de propunere pentru eliberare condiţionată, sens în care din acest punct de vedere nu cred că sunt responsabil de modul în care îşi desfăşoară activitatea Comisiile de propuneri pentru eliberare condiţionată”, a spus Bejan.

Bilanţul ANP pe 2015

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) şi-a prezentat joi bilanţul pe anul 2015, prezentarea fiind făcută chiar de către şeful instituţiei, Claudiu Bejan. Una dintre cele mai importante probleme din închisorile din ţară a fost supraaglomerarea, iar pentru limitarea efectelor acestui lucru, anul trecut au fost finalizate lucrările de modernizare a 300 de locuri de detenţie la penitenciarele Mărgineni (200 locuri) şi Codlea (100 locuri).

Cu toate acestea, în situaţia necesităţii asigurării unei suprafeţe de 4 metri pătraţi/deţinut, standard impus de CEDO, deficitul din sistemul penitenciar ajunge la 9.556 locuri de cazare.

„În acest context, ANP se preocupă de dezvoltarea infrastructurii, în conformitate cu prevederile legale şi normele europene de detenţie, urmărind identificarea clădirilor din cadrul locurilor de deţinere, în vederea transformării în spaţii de cazare, preluarea de noi spaţii de la alte instituţii ale statului, în vederea amenajării ca spaţii de deţinere şi crearea de noi spaţii de cazare prin lucrări de natura investiţiilor", a spus directorul ANP.

Peste 28.300 de persoane încarcerate pe 31 decembrie

La sfârşitul lunii decembrie 2015, numărul persoanelor încarcerate se ridica la 28.334, dintre care 25.055 condamnaţi definitiv (88,43%), 2.453 arestaţi preventiv şi condamnaţi în primă instanţă (8,66%), 522 sancţionaţi cu măsura internării într-un centru de detenţie (1,84%) şi 304 sancţionaţi cu măsura internării într-un centru educativ (1,07%).

Ponderea deţinuţilor recidivişti a scăzut de la aproape 50% în 2010 la 40,33% în anul 2015.

Potrivit bilanţului, cetăţenii străini încarceraţi pe teritoriul ţării noastre la sfârşitul anului 2015 se ridică la 269 de persoane, cei mai mulţi fiind din Turcia - 46, Bulgaria - 32, Republica Moldova - 23, Italia - 15, Ucraina şi Siria - câte 13 şi Serbia - 11 persoane.

Numărul deţinuţilor care au beneficiat de liberare condiţionată a crescut de la 8.420 în 2010 la 10.920 în 2015.

De asemenea, anul trecut au fost amenajate 22 camere de protecţie, dintre care 11 sunt operaţionale în penitenciarele Aiud, Arad, Bucureşti-Rahova, Colibaşi, Craiova, Gherla, Giurgiu, Iaşi, Oradea, Tulcea şi Penitenciarul Spital Bucureşti-Jilava, celelalte 11 (amenajate la penitenciarele Focşani, Galaţi, Mărgineni, Miercurea Ciuc, Slobozia, Târgşor, penitenciarele-spital Bucureşti-Rahova, Colibaşi, Dej, Poarta Albă şi Târgu Ocna) urmând a fi funcţionale în decursul anului 2016.

Şeful ANP a precizat că în 2015 a fost implementat un sistem de audiere prin videoconferinţă, acesta fiind disponibil momentan în 32 de penitenciare, urmând ca în 2016 să fie amenajate încă 14 spaţii care vor avea această destinaţie.

Fondurile alocate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie au crescut constant în ultimii ani. Astfel, în anul 2015, suma alocată a fost în valoare de 225.614.000 de lei, faţă de 206.898.000 de lei în anul 2014.

Pentru păstrarea legăturii cu mediul de suport, a fost suplimentat intervalul de timp destinat efectuării convorbirilor telefonice, ajungându-se la 30 de minute zilnic (regim de maximă siguranţă şi regim închis) şi 60 de minute zilnic (regim semideschis şi regim deschis).

De asemenea, în penitenciarele Bucureşti-Rahova şi Giurgiu a fost implementat proiectul pilot privind sistemul de telefonie fixă în camerele de deţinere.

Totodată. în anul 2015 au fost găsite 4.554 de telefoane mobile la deţinuţi, mai puţine faţă de anul 2014, atunci când au fost descoperite 6.549 de telefoane mobile.

Peste 2.400 de persoane au fost eliberate pentru 24 de ore

În privinţa ieşirilor din penitenciar, în anul 2015, 2.481 de persoane au fost eliberate pentru 24 de ore şi 1.138 pentru perioade mai mari de 24 ore, faţă de anul 2010, când 1.013 deţinuţi au fost eliberaţi pentru 24 de ore şi 577 pentru perioade mai mari de 24 de ore.

„În anul 2015, ca şi alternative de petrecere a timpului în afara camerei de deţinere, au fost acordate 3.619 recompense cu permisiunea de ieşire din penitenciar, 8.462 deţinuţi au fost implicaţi în activităţi lucrative, 2.459 de persoane au fost incluse în activităţile de şcolarizare, 5.913 de persoane au participat la activităţi de formare profesională, au fost finalizate 582.873 demersuri educative, 98.089 demersuri de asistenţă psihologică şi 80.239 demersuri de asistenţă socială”, se mai arată în Bilanţul menşionat.

De asemenea, pentru a contribui la menţinerea legăturii cu familia, au fost amenajate, în cadrul sectoarelor vizită, 10 spaţii special destinate întâlnirilor dintre deţinuţi şi copii.

Se construiesc două penitenciare

În cadrul prezentării bilanţului, Claudiu Bejanau a amintit că anul trecut au fost adoptate două hotărâri de guvern privind finanţarea şi achiziţionarea studiilor de prefezabilitate pentru construirea a două noi penitenciare, unul la Caracal şi unul la Berceni, fiecare cu o capacitate de 1.000 locuri. 

În replică, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a precizat că problema suprapopulării penitenciarelor nu va fi rezolvată prin construirea de penitenciare noi, ci soluţia este investirea în sistemul de probaţiune.

„Eu mi-am luat un angajament clar ca, în două luni, imediat după ce Guvernul a adoptat memorandumul prin care solicita CEDO să amâne pronunţarea unei decizii pilot, eu m-am obligat să facem un plan de măsuri. El va consta din măsuri realiste şi măsuri care ştim astăzi că pot fi finanţate. Se vor construi şi penitenciare noi, dar acestea nu vor rezolva chestiunea suprapopulării şi a condiţiilor precare. E un tip de măsură pe termen lung, dar cred că măsura cea mai eficientă pe termen scurt şi mai puţin costisitoare este investirea în sistemul de probaţiune din România, care a fost creat printr-o lege foarte bună în 2013 şi care este sufocat prin faptul că are foarte puţine resurse umane şi are foarte multe persoane sub supraveghere”, a spus Raluca Prună la finalul bilanţului pe 2015 ANP.