Cine sunt pensionarii care vor fi transformaţi în asistaţi social

Cine sunt
pensionarii care vor fi transformaţi în asistaţi social

Ministerul Muncii a anunţat că cine nu a cotizat cel puţin 10 ani la stat va fi scos din categoria pensionarilor FOTO Mediafax

După  „revoluţia salariilor“, urmează „revoluţia pensiilor“. Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a anunţat că cine nu a cotizat cel puţin 10 ani la stat poate să-şi ia adio de la pensie. Specialiştii spun că, pe hărtie, măsurile vor avea efect doar în plan propagandistic, pentru că deficitul fondului de pensii nu va scădea.

Ştiri pe aceeaşi temă

În plin scandal legat de salariile bugetarilor, în urma transferului contribuţiilor de la angajator la angajat, Guvernul se pregăteşte să dea o nouă lovitură românilor. De data aceasta, sunt luate în vizor pensiile. Ministerul Muncii a anunţat că cine nu a cotizat cel puţin 10 ani la stat va fi scos din categoria pensionarilor. Această categorie de contribuabili ar urma să fie încadrată într-o nouă formă de ajutor social. Iar pentru asta este nevoie de încă o schimbare a legii.

Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, a explicat nevoia de modificare prin faptul că s-a ajuns în situaţia în care cineva cu mai puţin de 10 ani de muncă primeşte aceeaşi pensie cu o persoană care a achitat contribuţii o perioadă mai mare. „În primul rând, vom scoate din rândul pensionarilor pe cei care nu au cotizat 10 ani, nu au un stadiu minim de cotizaţie. Adică cei cu pensia minimă. Culmea este că aceştia i-au prins din urmă pe cei care au cotizat 15-20 de ani. Ei vor avea un statut de asistat social şi vor fi într-o legislaţie proprie. Pentru ei, anul acesta, de la 1 iulie, pensia creşte la 640 de lei, dar atenţie, nicio altă pensie din România, inclusiv pentru ceilalţi care au cotizat peste 10 ani nu va coborî sub acest cuantum de 640 de lei“, este declaraţia ministrului Muncii care stârneşte nelinişte în rândul pensionarilor cu vechime mică în câmpul muncii. 

Asta şi pentru că oficialul a mai subliniat că „ajutoarele” pentru cei cu mai puţini ani vechime nu vor fi majorate odată cu punctul de pensie, ci numai când statul va considera că este cazul. „Într-o parte vor rămâne pensionarii care vor creşte pe punctul de pensie prognozat să fie 1.775 de lei până în anul 2020, iar în partea cealaltă nu se va mai creşte pe punctul de pensie, ci atunci când statul va considera că este necesar să mărească aceste indemnizaţii minime, vor fi făcute creşteri, dar clar nu în acelaşi ritm cu cei care au cotizat“, a mai precizat Lia Olguţa Vasilescu.

La mâna statului

Analiştii economici afirmă că, din punct de vedere propagandistic, noile măsuri sună bine, dar nu vor rezolva problema spinoasă a deficitului fondului de pensii.

„Măsura va fi prezentată ca pe un succes, că s-a echilibrat într-o măsură mai mare bugetul pensiilor. Dar deficitul fondului de pensii nu va scădea prin trecerea acestor ajutoare în sarcina bugetului, pentru că tot noi plătim. Însă, propagandistic sună bine, pentru că acest deficit al fondurilor de pensii a fost o mare problemă pentru toate guvernele de după anii 2000. Se va spune că acum cineva a reuşit să reducă deficitul. Nu va fi însă nicio schimbare de esenţă“, a explicat, pentru „Adevărul“, prof. univ. dr. Mircea Coşea.

Analistul spune că transformarea pensiei în ajutor social poate fi deturnată în alte scopuri. Beneficiarii vor fi, practic, la mâna statului, care le poate scădea ajutorul sau, dimpotrivă, creşte, în scop electoral, pentru a motiva un segment vulnerabil al populaţiei. „Pensia este un drept inalienabil. Dacă acest drept dispare, statul poate lua orice măsuri, iar ajutoarele pot să varieze în sus sau în jos. La asta va contribui şi necorelarea acestor ajutoare cu punctul de pensie. S-ar putea ca înaintea alegerilor, ajutoarele să crească, pentru a se mări bazinul electoral. Dacă acum scade, iar înainte de alegeri creşte, va fi considerat un succes. În general, vorbim de o cifră la discreţia guvernamentală.  Va fi un an dificil, pentru că avem lucruri necontrolabile de către Guvern, cum ar fi inflaţia, Robor-ul, care pot afecta foarte mult veniturile oamenilor“, a precizat Mircea Coşea.

Analistul susţine că situaţia fondului de pensii se poate îmbunătăţi prin anumite măsuri, care însă sunt nepopulare. „Evident că există o mare jenă bugetară, care nu se poate rezolva decât pe trei căi, care sunt arhicunoscute: prima este mărirea cotei de îndatorare pe extern – de altfel, ministrul Teodorovici a şi anunţat că va face împrumuturi, a doua este restructurarea – e clar că va fi reevaluat sectorul public, mai ales cel birocratic, iar a treia va fi creşterea impozitelor şi a taxelor. Şi atunci ne vom întreba la ce a servit aşa-zisa revoluţie fiscală?“, a mai spus analistul.

Ajutorul social, mai mare decât pensiile cele mici

Pe de altă parte, analistul economic Ilie Şerbănescu crede că măsura ar putea fi benefică pentru cei cărora se adresează. Asta pentru că cele mai mici pensii sunt mai reduse decât cuantumul ajutorului social.

„E o controversă mai veche, dacă cei care au contribuit mai puţin de 10 ani să aibă sau nu dreptul la pensie. Cert este că, la o contribuţie mai mică de 10 ani, orice fel de pensie, indiferent cum o calculezi, va fi sub pragul ajutorului social. Şi atunci aceste persoane ar pierde mai mult. Ei au de rezolvat o mare problemă: cele mai mici pensii sunt mai mici decât ajutorul social. Aceste modificări vor corecta, într-o oarecare măsură, nişte nedreptăţi, care au fost generate de excepţiile de la o lege bună, adoptată în 2001“, a explicat Ilie Şerbănescu.

Analistul admite însă că modificările la legea pensiilor nu vor aduce niciun fel de avantaje economice, iar deficitul fondului de pensii va rămâne acelaşi. „În mod real, măsura nu va schimba fondul problemei – deficitul fondului de pensii. Asta nu se poate rezolva decât prin micşorarea raportului dintre pensia medie şi salariul mediu. Numărul pensionarilor este egal cu cel al contribuabililor, iar la raportul de unu la unu nu poţi să dai o pensie de 45% din salariu mediu, când tu colectezi doar 25%. Inevitabil, pensia medie va trebui redusă, prin tot felul de artificii – creşti vârsta de pensionare, creşti taxele şi impozitele. Nu am înţeles, de pildă, de ce PSD a tăiat contribuţiile de sănătate la pensionari“, a conchis specialistul. 

Scandal pe salariile românilor

„Revoluţia fiscală“ iniţiată de Guvern a stârnit un scandal monstru. Concret, noua lege a salarizării, corelată cu trecerea contribuţiilor de sănătate şi de asistenţă socială de la angajator la angajat, a creat haos atât în sectorul bugetar, cât şi în cel privat. Concret, în loc să beneficieze de creşteri ale veniturilor, zeci de mii de bugetari s-au trezit cu mai puţini bani în buzunare. Circa două milioane de salariaţi din sectorul concurenţial vor avea şi ei salariu mai mic. După mutarea contribuţiilor sociale, şi salariile pentru mii de angajaţi din sectorul IT au scăzut.

Mai mult, schimbarea impozitării contractelor cu timp parţial a dus la situaţii aberante. Astfel, cei care au contract de muncă cu durată parţială ajung să plătească mai mult faţă de cei cu durată completă. În acest timp salariile parlamentarilor au crescut.

 

citeste totul despre: