Cine se mândreşte cu pasajele de la Piaţa Presei Libere ? (2*)
0În urmă cu o lună şi jumătate am participat la Conferinţa VeloCity2015, la Nantes. Am profitat de prezenţa în Franţa şi, când nu eram la lucrările Conferinţei, ne plimbam prin oraş pentru a urmări modul în care se planifică traficul în Nantes. Şi am avut ce vedea !
Nantes este un oraş cu un număr de locuitori egal cu aproximativ jumătate din populaţia Bucureştiului. În timp ce Capitala României nu are nicio amenajare Park&Ride, Nantes are 37 de staţii intermodale (Park&Ride) unde cei din afara oraşului îşi pot lăsa maşina în parcare pentru a continua călătoria cu tranpostul public. Dar ce transport public !
Orarul autobuzelor, tramvaielor si tram-trenurilor** este afişat în fiecare staţie iar acestea îl respectă la minut.
Secretul ?
Niciun mijloc de transport în comun nu este oprit la semafor ! În momentul în care se apropie de o intersecţie, toate semafoarele se blochează pe culoarea roşie până când autobuzul, tramvaiul sau tram-trenul trece de intersecţie. Pentru ca un astfel de sistem să funcţioneze bine, edilii din Nantes au asigurat benzi dedicate transportului public. Dar nu doar atât !
Pentru a scurta timpul opririlor în staţii, peroanele sunt ”înălţate” la nivelul podelei mijlocului de transport, astfel încât oamenii să nu urce sau să nu coboare vreo treaptă.
Sistemul ajută şi persoanele în scaun rulant, permiţându-le să se deplaseze singure prin oraş.
Iată cum funcţionează sistemul:
Acum, după ce ne-am lămurit cum reuşesc alţii să atragă oamenii spre transportul public, decongestionând astfel traficul, haideţi să vedem cum arată cea mai nouă staţie de autobuz construită în Bucureşti.
Toate autobuzele RATB Mercedes-Benz Citaro au podea joasă. Astfel, dacă maşina opreşte exact lângă peronul staţiei, ar trebui ca podeaua vehiculului să fie la acelaşi nivel cu trotuarul.
Ei bine, cea mai nouă (şi modernă ?) staţie RATB din Bucureşti, parte din lucrările finalizate la Pasajul rutier Piaţa Presei Libere, anulează avantajul podelei joase a autobuzelor, deoarece peronul este coborât aproape de nivelul carosabilului, punând astfel în faţa călătorilor o ”treaptă”.
Asta înseamnă, pe lângă efortul depus de bătrâni, personele cu bagaje sau cu cărucioare de copii, mai mult timp pierdut în staţie. Acest timp se adaugă la cel pe care autobuzele RATB din Bucureşti îl pierd blocate în trafic doar pentru că administraţia locală se dovedeşte incapabilă să ofere locuitorilor un sistem public de transport eficient, prin realizarea de benzi dedicate.
Nu este de mirare că viteza medie a autobuzelor RATB este sub viteza medie a unei plimbări cu bicicleta. Iar situaţia este şi mai gravă în orele de vârf când această viteză scade până la cea a mersului pe jos.
Cum e posibil ca în 2015 să se facă astfel de greşeli ?
Ce oraşe construiesc pasaje rutiere care permit traficului de tranzit să se apropie de centru, unde străzile sunt înguste ?
Ce oraşe construiesc pasaje pietonale, punând piedici mersului pe jos, pentru a fluidiza circulaţia cu autovehiculele ?
Ce oraşe construiesc peroane de staţii care obligă călătorii să facă salturi chiar şi din autobuzele cu podea joasă ?
Specialiştii le numesc ”oraşe pentru maşini”.
Bucureşti este cel mai congestionat oraş din Europa. Poluarea cu pulberi PM10 din Bucureşti a fost măsurată ca fiind de aproape 4 ori mai mare decât maximum suportat de oameni. Mii de oameni mor în Bucureşti din cauza poluării.
Deci, cine se mândreşte cu pasajele de la Piaţa Presei Libere ?
Sper ca ultima parte a articolului, ce va fi publicată mâine, să ofere un răspuns... şi să pună alte întrebări.
Marian Ivan
membru fondator al OPTAR
*Primul articol pe acest subiect poate fi citit aici.
*Tram-trenul este un tren care are forma unui tramvai. Acesta circulă pe rutele regionale în regim de tren, cu viteze de peste 100 km/h iar când întră în oraş circulă similar unui tramvai, cu viteze de maxim 40 km/h. Tram-trenul face legătura cu localităţi aflate la aproximativ 70 Km de Nantes, fiind foarte util navetiştilor.
Dacă locuieşti în Bucureşti şi vrei să militezi pentru drepturile bicicliştilor şi cele ale pietonilor izgoniţi de pe trotuare, te poţi înscrie în grupul Facebook.
Daca nu locuieşti în Bucureşti dar vrei să susţii demersurile bicicliştilor şi pietonilor bucureşteni, te poţi înscrie pe pagina Facebook.
Indiferent de localitatea în care trăieşti, dacă susţii munca noastră, te poţi înscrie ca membru simpatizant al OPTAR. Nu durează mai mult de un minut !
Despre realizările asociaţiei noastre sau ale partenerilor noştri poţi afla dacă te înscrii pe pagina Facebook a OPTAR