Cercetătoarea americană Katherine Verdery, turnată de Andrei Marga la Securitate
0
În decizia pe care CNSAS a emis-o cu privire la Andrei Marga scrie că el a furnizat informaţii despre istoricul american Katherine Verdery, care a venit în România în anii 1986 şi 1987. Din partea Securităţii Cluj, informaţiile erau consemnate de locotenent-colonel Ovidiu Ţincă.
În dosarul informativ nr. I 195847 se găseşte o listă cu „persoane recontactate de cercetătoarea americană Katherine Verdery în care se menţionează: „Marga Andrei – lector universitar la catedra de filosofie. Este sursă a serviciului 3 Cluj folosită în caz.”
20.06 1987
„Sursa relatează că în seara zilei de 16 iunie a primit un telefon de la cercetătoarea americană V.K. (Katherine Verdery - n.r.), care şi-a anunţat venirea la Cluj. Sursa a invitat-o la ea acasă, astfel că după ora 21, aceasta s-a prezentat la domiciliul sursei. A relatat că a sosit în Cluj cu o zi înainte şi în prima seară i-a făcut o vizită acad. D.P.. A primit o bursă pentru două luni pe care o va petrece la Cluj şi ultimele două săptămâni la Iaşi. Intenţionează să întocmească o lucrare despre rolul intelectualităţii în formarea conştiinţei naţionale a poporului român. A povestit că este profesoară titulară la catedra de antropologie a Universităţii John Hopkins din SUA şi că materialul obţinut în România în 1985 nu l-a fructificat în întregime, redactând doar două capitole din noua sa carte. În rest, discuţiile au fost de moment. A adus mici atenţii. Cumpărându-şi o maşină din RFG şi neştiind care este situaţia benzinei la noi, a adus o canistră plină pe care a depozitat-o la sursă.”
În galeria foto a articolului CNSAS: Andrei Marga a dat note informative, dar nu a colaborat cu Securitatea găsiţi decizia integrală emisă de CNSAS cu privire la Andrei Marga.
Informaţiile date Securităţii de Andrei Marga au fost confirmate, conform CNSAS, şi de soţia lui, Delia Marga.
„Conform obligaţiilor ce decurg din legile în vigoare privind relaţiile cu străinii, subsemnata D.M., filolog la Institutul de Istorie şi Arheologie, precizez că în data de 16 iunie 1987 am fost anunţată telefonic de sosirea pentru un stagiu de studii de două luni a profesoarei Katherine Verdery din SUA. După o oră, profesoara Verdery mi-a făcut o vizită la domiciliu, unde am primit-o împreună cu soţul meu, Andrei Marga. Profesoara ne-a rugat să adăpostim, pentru câteva zile, o canistră cu benzină, adusă ca rezervă pentru maşina cu care a venit în ţară.”
Informare datată 23 Iunie 1986
„În ziua de joi, 12 iunie, orele 2.48, prof K.V. a fost aşteptată la sosirea din Cluj-Napoca la gară de familia M. împreună cu P.T.. K. V. şi-a anunţat sosirea printr-un telefon din SUA. Declară că a făcut o călătorie la Cluj-Napoca ca deviere de la un drum în direcţia Talin, via Budapesta, spre a se întâlni cu acad. D.P.. Cei care au aşteptat-o la gară au condus-o la hotel Continental cu maşina prof PT. K.V. a spus că are reţinut loc la hotel fiindcă a anunţat cu trei săptămâni înainte sosirea şi a primit confirmare. În holul hotelului a cerut celor care au condus-o să nu anunţe cunoscuţii ei din oraş că a sosit, întrucât nu are timp la dispoziţie (stă doar 26 de ore în oraş), timpul disponibil urmând să fie consacrat discuţiei cu acad P.. Ea a intrat în hotelul propriu-zis, urmând să dea un telefon ulterior, spre a se stabili o nouă întâlnire cu cei care au condus-o. La orele 15.30 a avut loc o convorbire la telefon cu D.M., în cursul căreia a stabilit că familia M. să treacă pe la locuinţa acad P.. Erau prezenţi acolo nepoata acad P., d-na J., din Ocna Mureş, o doamnă blondă pe nume F..
S-au purtat discuţii nespecifice, cei prezenţi fiind în timpul mesei, iar familia M. luând loc în biroul academicianului. La orele 17, K.V. împreună cu familia M. au plecat la locuinţa prof P.T. Era prezentă acolo şi familia V.P. S-au purtat discuţii generale privind călătoria în SUA a prof P.T.. K.V. a întrebat care este stadiul discuţiei în jurul protocronismului. A. Marga şi P.T. au arătat că problema nu este atât de centrală în publicistică la ora actuală. K.V. s-a interesat de semnificaţia tipăririi unei lucrări a lui Rădulescu-Motru. E un semn al «tradiţionalismului», a întrebat K.V. A. Marga a arătat că nu e vorba de aşa ceva, ci mai curând de o acţiune pentru a tipări operele gânditorilor reprezentativi din cultura noastră şi a le face cunoscute noilor generaţii. A. Marga a întrebat care sunt noile curente de idei în gândirea americană. KV a remarcat tendinţa conservatoare. A. Marga a relevat faptul că pe planul filosofiei sunt câteva figuri importante şi influente în filosofia americană actuală – Quine, Kripke, Putnam.
KV a întrebat pe AM dacă respinge în continuare ideea importanţei lui Foucault. AM a răspuns că l-a recitit pe filosoful francez, după dispariţia sa, când a putut vedea întreaga operă şi că are o părere mai bună despre analizele lui, ce stau totuşi sub influenţa lui Nietzsche şi reprezintă o netă gândire conservatoare. Chiar dacă nu acceptă poziţia lui Foucault, e de apreciat talentul lui. Discuţia s-a concentrat asupra informaţiei furnizată de KV că a venit de fapt la Cluj-Napoca pentru a-l anunţa pe DP că a fost ales în Academia americană de istorie, pe locul devenit vacant al lui Braudel. Prof PT, AM, toţi cei prezenţi au manifestat satisfacţia pentru această alegere. KV a spus că s-au trimis actele de rigoare conducerii Academiei RSR.
KV a pus întrebări privind controversa sincronism-tradiţionalism în cultura română din trecut. PT şi VP au dat informaţii şi i-au recomandat lui KV parcurgerea unor lucrări axate pe această problematică. KV a relatat că lucrează la un studiu amplu despre România, care i-a fost solicitat de o editură de prestigiu din SUA. Urmează să vină în România în anul următor, «dacă poporul român o primeşte». După vizita la familia PT, familia Marga a condus-o pe KV la familia P, unde a şi rămas în cursul serii. A doua zi dimineaţă KV a fost condusă la plecare de familia M, prof PT”.
Cine este Katherine Verdery
Katherine Verdery este profesor la Departamentul de Antropologie al City University din New York. Din 1973 a făcut cercetare în România, iniţial privind politica inegalităţilor sociale, relaţii interetnice şi naţionalism. Schimbările din 1989 au determinat o schimbare în cercetarea ei, concentrându-se asupra transformării sistemelor socialiste, mai precis modul în care se schimbă relaţiile de proprietate în agricultură. Între 1993-2000 a condus o cercetare pe teren pe această temă în comunităţi din Transilvania, manuscrisul rezultat, The Vanishing Hectare: Property and Value in Postsocialist Transylvania, fiind publicat de Cornell University Press în vara anului 2003.
Este implicată într-un program de colaborare cu numeroşi cercetători români, pe o temă care reprezintă procesul opus celui studiat până atunci, şi anume formarea fermelor de stat şi a cooperativelor agricole în anii ‘50.
Activitatea ei de predare se referă la Europa de Est în perioada socialistă şi contemporană. Proiectele ei viitoare vor rezulta din interesul ei asupra procesului de restituire a pământului, precum şi a altor subiecte legate de proprietate, proprietatea culturală, dreptul la bio-informaţie, proprietate ciberspaţială şi alte forme de apropriere bazate pe noile tehnologii.
Publicaţii selectate:
2001 Socialist societies. International Encyclopedia of the Social and Behavioral Sciences, ed. Neil Smelser and Paul B. Baltes. Amsterdam: Pergamon Press.
1999 The Political Lives of Dead Bodies: Reburial and Postsocialist Change. NY: Columbia University Press.
1996 What Was Socialism, and What Comes Next? Princeton: Princeton University Press.
1994 The elasticity of land: problems of property restitution in Transylvania. Slavic Review 53 (4): 1071-1109.
1991 National Ideology Under Socialism: Identity and Cultural Politics in Ceausescu's Romania. Berkeley and Los Angeles: University of California Press.
Se încarcă comentariile...
