Ce ar putea conţine decizia-pilot a CEDO împotriva României

Inevitabilul s-a produs. Curtea Europeană a Drepturilor Omului va condamna România din cauza condiţiilor precare de detenţie, decizia-pilot fiind aşteptată marţi. Experţii spun că CEDO nu va aplica amenda uriaşă de 80 de milioane de euro, aşa cum s-a vehiculat, ci este de aşteptat să acorde un termen Guvernului pentru a remedia problema condiţiilor proaste din închisori.

În timp ce la Bucureşti se dezbate Legea graţierii, care ar putea pune în libertate câteva mii de deţinuţi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) sancţionează România pentru neluarea măsurilor de remediere a condiţiilor din penitenciare.

Iminenţa deciziei-pilot a CEDO a fost anunţată, luni, de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. „Ceea ce discutăm noi aici reprezintă un segment din politica penală, dar şi o parte din măsurile pe care CEDO le aşteaptă faţă de starea de aglomeraţie şi a condiţiilor din penitenciare. Ca ministru al Justiţiei, ce aş putea afirma în aşteptarea deciziei... Guvernul a iniţiat o serie de măsuri consistente pentru înlăturarea condiţiilor precare, pentru îndeplinirea exigenţelor stabilite de Convenţia Drepturilor Omului, legislaţia României şi jurisprudenţa CEDO: modernizarea penitenciarelor, construirea de noi penitenciare, legea graţierii, legea recursului compensatoriu”, declara, luni, ministrul Justiţiei, în faţa senatorilor din Comisia juridică, unde s-a discutat Legea graţierii.

El a mai spus că, practic, decizia CEDO, va prezenta o foaie de parcurs pentru îndeplinirea cerinţelor instanţei.

CEDO a mai pronunţat o singură hotărâre-pilot împotriva României, în cauzele privind restituirea proprietăţilor naţionalizate de comunişti. Statului român i-au fost acordate atunci 18 luni să ia măsuri pentru remedierea situaţiei retrocedărilor.

Varianta optimistă şi varianta pesimistă

Curtea nu va aplica amenda uriaşă de 80 de milioane de euro, aşa cum s-a vehiculat, ci este de aşteptat să acorde un termen Guvernului pentru a remedia problema condiţiilor proaste din închisori şi a suprapopulării.

În varianta cea mai pesimistă, CEDO ar putea să acorde României un termen scurt, de până la 6 luni, şi să permită în continuare primirea plângerilor împotriva României. În varianta optimistă, România ar putea primi un termen rezonabil în care să prezinte un calendar al măsurilor pe care le va propune, în paralel cu suspendarea primirii de noi dosare.

Prin decizia care se va lua, CEDO poate plafona şi cuantumul compensaţiilor pecuniare acordate deţinuţilor pentru condiţiile improprii din penitenciare.

„S-a tot vehiculat că România va fi amendată în urma deciziei-pilot, dar nu este adevărat. Hotărârea CEDO va spune cam aşa: «începând de mâine, nu mai judecăm cauzele din România pe condiţiile din penitenciare până nu rezolvaţi problema de sistem. Iar pentru a vă rezolva problema de sistem, aveţi un termen...». Atunci, trebuie făcute îmbunătăţiri de infrastructură, măsuri compensatorii dacă se va considera că e necesar, aşa cum a procedat Italia, măsuri precum graţierea şi amnistia etc. Cred că vom primi un termen de 18 luni ca să facem progrese. Adică să vadă că avem un plan de investiţii şi ne ţinem de el, să vadă că am modificat politica penală în aşa fel încât pedepsele alternative să fie mai uşor de aplicat, iar în puşcărie să intre mai puţini oameni”, a explicat, pentru „Adevărul“, Sorin Dumitraşcu, preşedintele de onoare al Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP).

Şi fostul ministru al Justiţiei, Raluca Prună crede că CEDO va acorda României un termen pentru a veni cu un calendar de măsuri, dar în niciun caz nu va aplica o amendă. „Curtea nu va amenda România, nici nu se pune problema de aşa ceva. Decizia-pilot va da un termen României să ia măsuri, fără să spună însă şi ce măsuri să luăm. În acest moment, CEDO este inundată de plângerile din România. De aceea, ar putea decide ca din acest moment să suspende primirea dosarelor. Aşa, Curtea se mai degrevează. (...) Italia şi Ungaria au luat măsuri de compensare bănească, iar eu am susţinut în timpul mandatului meu că nu vreau să iau o asemenea măsură înainte de pronunţarea unei decizii-pilot”, a spus Raluca Prună.