Cazul poliţistului pedofil scoate mizeria de sub preş: protejat de şefi şi decorat

Şeful Poliţiei Române, chestorul Bogdan Despescu, a dat pe mâna procurorilor mai mulţi poliţişti bănuiţi că l-ar fi favorizat pe agentul Eugen Stan, acuzat de pedofilie

Agentul Eugen Stan, acuzat de pedofilie, era protejat de şefi, fiind chiar decorat, în 2012, cu medalia „Bărbăţie şi credinţă“. Cel puţin aşa reiese din raportul prezentat premierului de şeful Poliţiei, care a dat pe mâna procurorilor 22 de poliţişti, bănuiţi că l-ar fi favorizat pe pedofil.

Cad primele capete în scandalul poliţistului-pedofil. Nu mai puţin de 22 de poliţişti au fost daţi pe mâna procurorilor,  bănuiţi că, de-a lungul anilor, l-ar fi protejat pe agentul Eugen Stan, de la Brigada de Poliţie Rutieră (BPR), suspectat în zeci de cazuri de abuz sexual.

În plus, şeful Poliţiei Capitalei, Nicu Dragoş Orlando, a renunţat la funcţie în urma scandalului. La fel a făcut şi adjunctul său, Marius Eugen Ştefan, care şi-a dat demisia de onoare.

Informaţiile apar în raportul prezentat premierului Mihai Tudose de către şeful Poliţiei Române, chestorul principal Bogdan Despescu.

Dintre cei 22 de poliţişti vizaţi de cercetări, 11 sunt din cadrul Brigăzii Rutiere, şapte de la Secţia 22 Poliţie şi  doi din cadrul Secţiei 18.

Pentru toţi 22, însă a fost sesizat şi Parchetul ICCJ, pentru a aprevcia 'n ce măsută faptele comise de ei în legătură cu cazul poliţistului Eugen Stan, acuzat de agresiune sexuală, constituie infracţiuni.

În cazul altor doi poliţişti, ambii cu grad de comisar, Vasile Daniel Gildo - fost şef al Brigăzii Rutiere până în august 2017 şi Radu Viorel, fost şef al secţiei 18 Poliţie, nu poate fi dispusă răspunderea disciplinară, aceştia fiind la pensie.

Venea la muncă doar când îl chema şeful

Raportul prezentat de şeful Poliţiei arată că poliţistul pedofil nu respecta niciodată programul de 8 ore în trei schimburi, aşa cum erau obligaţi ceilalţi agenţi. Astfel, Eugen Stan îşi desfăşura activitatea în funcţie de orarul şi de priorităţile şefului său direct, comisarul şef Rene Emanuel Voicu.

„Activitatea profesională desfăşurată de agent este nesemnificativă raportat la standardele de performanţă asociate postului ocupat, situaţie care a fost posibilă doar cu ştiinţa şefului direct, comisar şef de poliţie Voicu Rene Emanuel, aspect care a permis apariţia unor nemulţumiri în colectivul structurii. Comisar şef de poliţie Voicu Rene Emanuel a manifestat superficialitate în modul de întocmire a planificării de serviciu a agentului de poliţie Eugen Stan, în neconcordanţă cu programul de lucru stabilit în fişa postului, în sensul că agentul nu respecta programul de lucru de 8 ore, pe trei schimburi, ci îşi desfăşura activitatea în funcţie de orarul şi de priorităţile şefului său direct“, se arată în document.

De asemenea, raportul consemnează că Voicu i-a trasat lui Stan „sarcini ce nu au avut ca scop atingerea standardelor de performanţă asociate postului ocupat“.

Comisarului şef de poliţie Alina Dobre, şeful Biroului de Poliţie Rutieră pentru sectorul 2, i se reproşează că „nici nu cunoştea faptul că agentul de poliţie Stan Eugen ocupă o funcţie în statul de organizare al biroului“.

Pedofilul, decorat cu medalia „Bărbăţie şi credinţă“

În raportul chestorului Despescu se arată că, în 5 iulie 2012, cu doar 3 luni înainte să agreseze o fetiţă de 7 ani în lift, poliţistului acuzat acum de pedofilie i s-a acordat prin decret prezidenţial Medalia „Bărbăţie şi credinţă“ clasa a III-a, la propunerea directorului general al Poliţiei Capitalei, „pentru activitatea desfăşurată în scopul ajutării persoanelor rămase blocate în trafic din cauza depunerilor mari de zăpadă şi a vântului puternic din noaptea de 25/26 ianuarie 2012“. La acea vreme, Cornel Ciocoiu era împutenicit atunci la comanda Poliţiei Capitalei, cel care, ulterior, avea să fie unul dintre personajele principale ale scandalului pensionarilor de lux de la MAI.

Cei care l-au propus pentru decorare pe agent n-au ţinut cont că, în 2007 Eugen Stan fusese sancţionat disciplinar cu mustrare scrisă pentru neglijenţă manifestată în îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

Supracontrol de la MAI

Aflată în conflict făţiş cu premierul Mihai Tudose, Carmen Dan a pus la îndoială faptul că Despescu şi subordonaţii lui ar putea emite un raport obiectiv, dat fiind că există suspiciuni extrem de grave că au fost muşamalizări, iar colegi şi şefi ai lui Eugen Stan au fost complici cu acesta.

Aşa că ministrul de Interne a trimis corpul de control al MAI la Inspectoratul General al Poliţiei Române pentru verificări legate de cazul de agresiune sexuală. În acest fel, spune Carmen Dan, se va asigura că şeful Poliţiei i-a prezentat un raport obiectiv premierului Tudose.

Consilierul lui Carmen Dan, trei dosare penale

Scandalul poliţistului-pedofil l-a atins şi pe unul dintre consilierii ministrului de Interne, Carmen Dan. Valentin Riciu, consilier MAI pe probleme sindicale, au fost acuzat de foştii colegi din sindicatele din poliţie că ar fi putut să-l dentifice pe Eugen Stan, deoarece fusese coleg cu el la Brigada de Poliţie Rutieră. Riciu a negat vehement acuzaţia. Ulterior, s-a aflat că şi consilierul ministrului de Interne ar avea probleme cu legea.

Riciu ar fi vizat  de nu mai puţin de trei dosare penale pentru abuz în serviciu, înşelăciune şi ultraj. Într-unul dintre ele, consilierul MAI este acuzat că şi-a ameninţat un coleg pe o reţea de socializare, altul este pentru înşelăciune, iar în al treilea, Riciu ar fi cercetat pentru abuz în serviciu, după ar fi plecat la mare cu sindicatul pe care îl conducea, în timpul orelor de serviciu şi în baza unei semnături false.

Procurorii Parchetului General au decis acum să verifice tocmai modul în care şi-au făcut treaba procurorii care instrumentează aceste dosare.

Planul Despescu de reabilitare a poliţiştilor

În raportul prezentat premierului, chestorul Bogdan Despescu a propus mai multe măsuri pentru ca în rândul Poliţiei să nu mai poată ajunge indivizi cu deviaţii de comportament.

Concret, planul propus de şeful Poliţiei Române pentru îmbunătăţirea evaluării comportamentale a poliţiştilor include ca măsuri evaluarea comportamentului simulat, stabilirea situaţiilor în care se impune un astfel de teste, existenţa unei evidenţe a reclamaţiilor, sancţiunilor, procedurilor penale vizând poliţişti, creşterea numărului de psihologi. Alte propuneri se referă la programe de prevenire a abuzurilor sexuale şi a violenţei în familie.

Despescu ia în calcul şi întărirea cooperării cu structurile MAI cu atribuţii în ceea ce priveşte protecţia personalului: Direcţia Generală de Protecţie Internă şi Direcţia Generală Anticorupţie.

O altă propunere vizează modificarea Statutului poliţistului prin introducerea unor norme referitoare la dreptul instituţiei de a supune poliţistul, cu acordul acestuia, la „evaluarea comportamentului simulat“ în cazul participării la procedura de ocupare a unor funcţii de conducere sau de execuţie sau al existenţei unor suspiciuni cu privire la integritatea sau la probitatea profesională.

Refuzul de a se supune acestui test poate atrage excluderea poliţistului din procedura de ocupare a respectivului post sau punerea la dispoziţie până la finalizarea cercetării disciplinare/evaluarea psihologică.

În cazul poliţistului care nu a susţinut, din motive imputabile, evaluarea comportamentului simulat, ar urma să se decidă încetarea raportului de serviciu în trei luni de la punerea la dispoziţie.

Evidenţa „poliţiştilor penali“

O altă propunerea vizează crearea unei platforme informatice de evidenţă a procedurilor penale, disciplinare, de cunoaştere, iar  până la realizarea acestei platforme, crearea unei baze care să conţină o evidenţă a reclamaţiilor, procedurilor disciplinare sau penale îndreptate împotriva poliţiştilor.

Totodată, ar urma să fie creată o aplicaţie care să permită interogarea automată între evidenţele de resurse umane şi cele de cazier judiciar.

Conform planului, ar urma să fie găsită finanţare pentru ca psihologii din Poliţie să fie formaţi în domeniul psihologiei clinice şi să fie achiziţionate instrumente specifice acestui domeniu. O altă propunere vizează suplimentarea numărului psihologilor din Poliţie, în prezent, proporţia fiind de un psiholog la 700 de poliţişti, în condiţiile în care psihologii au şi alte activităţi.

Şeful IGPR consideră necesară şi constituirea unor colective specializate de poliţişti care să instrumenteze cauze privind fapte de natură sexuală în care minorii sunt victime sau autori.