Bilanţul dezastruos al Inspecţiei Judiciare: 60% din acţiunile disciplinare au fost respinse sau anulate

Instituţia abilitată să ancheteze abaterile disciplinare ale magistraţilor, şi-a prezentat joi raportul de activitate pentru anul 2018. Cifrele relevă un procent de aproape 60% de acţiuni disciplinare respinse sau anulate din cele deschise împotriva judecătorilor şi aproape 40% de acţiuni respinse sau anulate în cazul procurorilor.

Situatia acţiunilor disciplinare promovate de Inspecţia Judiciară este dezastruoasă în 2018, după cum arată datele prezentate de ziare.com.

Datele sunt în baza deciziilor secţiilor de judecători şi procurori în materie disciplinară din cadrul CSM, decizii ce nu sunt definitive, ele putând fi contestate la Curtea Supremă.

Secţia pentru judecători în materie disciplinară

2017: IJ a promovat 36 de acţiuni disciplinare, 16 au fost admise, iar 20 au fost respinse. Procent: respingeri/"achitari": 55,55%.

2018: IJ a promovat 19 de acţiuni disciplinare, 6 au fost admise, iar 4 au fost respinse. Procent: respingeri/"achitari": 40%.

Secţia pentru procurori în materie disciplinară

2017: IJ a promovat 14 de acţiuni disciplinare, 9 au fost admise, iar 5 au fost respinse. Procent: respingeri/"achitari": 38,46%.

2018: IJ a promovat 12 de acţiuni disciplinare, 1 au fost admise, iar 2 au fost respinse. Procent: respingeri/"achitari": 66,67%.

Judecătorul Bogdan Mateescu, membru în CSM, care a participat la şedinţa de bilanţ a IJ, a scris într-o postare pe Facebook, că le-a cerut acestora să analizeze procentul ridicat de acţiuni disciplinare respinse definitiv de justiţie.

"Chiar dacă există multiple dificultăţi cu care se confruntă inspectorii, totuşi, un procent de aproape 60% de acţiuni disciplinare respinse sau anulate din cele exercitate împotriva judecătorilor de către Inspecţia Judiciară în anul 2017 şi, la acest moment, unul de aproximativ 40% din cele exercitate în anul 2018 şi finalizate cu hotărâri definitive, nu poate să nu atragă atenţia. Pe de altă parte, însă, procentul mare de acţiuni disciplinare exercitate de inspecţie şi respinse sau anulate definitiv cred că trebuie să provoace o serioasă analiză în cadrul acestei instituţii independente", a scris Bogdan Mateescu.

31 de controale, atât la instanţe cât şi la parchete 

Inspecţia Judiciară a primit, în anul 2019, peste 6.900 de sesizări şi a efectuat 31 de controale la instanţe şi parchete din întreaga ţară. În urma verificărilor, s-a constatat, la instanţe, menţinerea unor greutăţi în desfăşurarea activităţii ca urmare a dotărilor logistice necorespunzătoare, a fluctuaţiei judecătorilor sau, după caz, a gradului redus al ocupării funcţiilor de conducere. La parchete, s-a constatat lipsa unei preocupări pentru reducerea stocului de dosare vechi, dar şi menţinerea unui nivel ridicat al dosarelor în care soluţiile au fost desfiinţate în procedura de cameră preliminară.

”La nivelul instanţelor, inspectorii au constatat menţinerea unor greutăţi în desfăşurarea activităţii ca urmare a dotărilor logistice necorespunzătoare, a fluctuaţiei judecătorilor sau, după caz, a gradului redus al ocupării funcţiilor de conducere, chiar dacă aceste greutăţi sunt foarte bine cunoscute la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii care întreprinde eforturi susţinute pentru surmontarea lor. De asemenea, au fost constatate unele cazuri de evidenţiere necorespunzătoare a operaţiunilor de repartizare aleatorie a cauzelor, de lipsă a evidenţele referitoare la analiza practicii instanţelor de control judiciar şi a problemelor de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite, inclusiv a aspectelor de noutate din jurisprudenţa CEDO şi CJUE”, se arată în bilanţ.

În ceea ce priveşte parchetele, Inspecţia Judiciară a anunţat că s-a constatat ”lipsa unei preocupări permanente a conducerilor şi a procurorilor cu funcţii de execuţie, în luarea celor mai bune măsuri pentru reducerea stocului de dosare vechi”.

În finalul documentului, se arată că, deşi dacă numărul acţiunilor disciplinare exercitate raportat la numărul total al magistraţilor nu este foarte mare, iar conformitatea activităţii şi conduitei judecătorilor şi procurorilor cu standardele profesionale constituie, în continuare, regula în cadrul autorităţii judecătoreşti, incidenţa încă ridicată a faptelor de natură disciplinară constituie o vulnerabilitate reală.

Cine conduce Inspecţia Judiciară

Lucian Netejoru, absolvent al Universităţii Ecologice din Bucureşti, a fost numit la conducerea Inspecţiei Judiciare în septembrie 2015. Anul trecut, publicaţia PressOne a scris că acesta a plagiat mare parte din conţinutul tezei sale de doctorat în Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, pe care a susţinut-o în 2010 la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ din Bucureşti. De altfel, coordonatoarea de doctorat a judecătorului a fost profesoara Ştefania Georgeta Ungureanu, ce avea să fie condamnată pe fond la închisoare cu suspendare, pentru că a înşelat Academia de Poliţie şi mai mulţi doctoranzi ai acestei instituţii. Ungureanu a fost coordonatoarea de doctorat şi a chestorului Cătălin Ioniţă, recent acuzat la rândul său de plagiat. 

Săptămâna trecută, CSM a anunţat că Lucian Netejoru este singurul candidat trecut de faza preliminară în concursul pentru ocuparea funcţiei de şef al Inspecţiei Judiciare. Mandatul acestuia a expirat la 1 septembrie 2018, şi mai are dreptul la un mandat de 3 ani. De anul trecut, judecătorul conduce instituţia în baza unei ordonanţe de urgenţă promovată de ministrul Tudorel Toader, fără avizul CSM şi care a prelungit pe termen nedeterminat interimatul în contextul în care legea nu mai permitea acest lucru. La data respectivă, Liviu Dragnea cerea intrarea în vigoare rapidă a ordonanţei, lucru care nu a surprins, în contextul în care Inspecţia Judiciară s-a transformat într-un adevărat apărător al liderului PSD, cercetând Curtea Supremă pe tema completelor de 5 înaintea începerii dosarului liderului PSD sau cercetându-i pe procurorii care instrumentează dosarul violenţelor jandarmilor din 10 august, chiar cu câteva ore înainte ca Liviu Dragnea să fie audiat în dosar.