Augustin Zegrean, despre posibilitatea reactivării Ordonanţei 13: „Abrogarea legii de abrogare nu readuce în fiinţă legea abrogată. Teoria există“

Fostl presedintele Curtii Constitutionale (CCR) Augustin Zegrean FOTO: Mediafax

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean susţine că OUG 13/2017 de modificare a codurilor penale, nu mai poate fi reactivată, dacă a fost abrogată prin Ordonanţa 14/2017. Afirmaţiile au fost făcute în contextual în care Curtea Supremă a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu neconstituţionalitatea OUG 14/2017

Augustin Zegrean: „Abrogarea legii de abrogare nu readuce în fiinţă legea abrogată. Teoria există. Ba chiar există precedentul cu insultă şi calomnia. O dată abrogată, abrogată rămâne.”

Zegrean a făcut aceste precizări pentru „Ştirile Pro TV”, în contextul în care Curtea Supremă a decis, vineri, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu neconstituţionalitatea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) 14, de abogare a OUG 13, privind dezincriminarea abuzului în serviciu, la sesizarea avocaţilor Alinei Bica şi Cătălin Teodorescu, în dosarul privind despăgubirea ilegală a omului de afaceri Gheorghe Stelian de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), din care făcea parte şi fosta şefă a DIICOT.

DNA: Ar intra în vigoare automat OUG 13

Avocaţii lui Bica şi Teodorescu au arătat, vineri, la instanţa supremă, că Ordonanţa 14, cea care a abogat OUG 13 prin care se dezincrimina infracţiunea de abuz în serviciu, a fost adoptată fără respectarea Constituţiei. „Dacă OUG 13 ar fi rămas în vigoare, s-ar fi aplicat principiul legii mai favorabile şi abuzul în serviciu ar fi fost abrogat, adică tocmai infracţiunea de care este acuzată clienta mea”, a susţinut avocatul fostei şefe a DIICOT, care a depus o serie de argumente în scris.

Procurorul DNA s-a opus sesizării CCR cu acesta chestiune şi a arătat că, dacă ar fi declarată neconstituţională OUG 14, ar intra în vigoare automat OUG 13. După deliberări de aproximativ 20 de minute, presedinta completului Lucia Rog a anunţat că va sesiza Curtea Constituţională, arată News.ro.

Reproşurile Alinei Bica

Alina Bica îi reproşează guvernului Grindeanu că a adoptat ordonanţă 14 prin care a fost abrogată ordonanţă 13 în urma protestelor de anvergură din Piaţa Victoriei şi, susţine ea, este un precedent periculos. Mai mult, fosta şefă a procurorilor DIICOT susţine că presiunea străzii a afectat caracterul suveran al puterii de stat prin devierea de la democraţie semi-directă.

„Guvernul susţine în motivarea Ordonanţei de urgenţă că situaţia excepţională rezultă din contestarea publică de catre cetăţeni şi de către institutii/autorităţi ale statului a textului şi a procedurii de adoptare a OUG nr. 13/2017, din «interesul iscat în rândul cetăţenilor României» care ar fi avut o «puternică reacţie» şi din aceea că ar exista «un pericol real de dezbinare a societăţii, în contextul general de neîntelegere, cu consecinte asupra climatului general de stabilitate a societăţii şi recunoscând şi respectând în egala măsura exercitarea democratiei în toate formele sale».

O astfel de apreciere nu poate constitui temei constitutional pentru adoptarea unei ordonanţe de urgenţă şi, în plus, se creează un precedent extrem de periculos. Mai mult, acceptarea unei astfel de teze ar conduce la însăşi subminarea ideii de stat de drept şi de democraţie reprezentativă”, arată Alina Bica, potrivit motivelor depuse în scri la Curtea Supremă, publicate de „Lumea Justiţiei”.

Bica susţine că „cetăţenii” ar fi fost induşi în eroare

Fosta şefă a DIICOT arată că nu rezulta care ar fi motivul excepţional care ar impune abrogarea definirii abuzului in serviciu drept „incalcarea unor dispozitii exprese din legi sau ordonanţe”, asa cum statuat Curtea Constituţionala. „Practic, se punea problema alegerii intre abrogarea unui text clar, previzibil, astfel cum a statuat expres Curtea Constitutionala şi intoarcerea la un text neclar, cu nerespectarea deciziei 405/2016, cetăţenii fiind de fapt induşi în eroare de discursuri publice şi poziţii oficiale ale unor autorităţi/instituţii care au negat dreptul Guvernului de a armoniza legislaţia penală cu deciziile Curţii Constitutionale, prezentând modificarea drept un «regres în lupta anticorupţie». Practic, se sustine că «lupta anticoruptie» trebuie continuată cu riscul înfrângerii caracterului obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale si al dispozitiilor conventiilor internationale la care Romania este parte”, mai arată Alina Bica.

Potrivit fostei şefe DIICOT, în alte cuvinte, „lupta anticoruptie” ar presupune, în viziunea unor institutii, ca, pe lângă insţantele de contencios administrativ, care interpreteaza legislatia administrativă si apreciaza dacă un act administrativ este emis cu respectarea legii, mai exista o categorie de instanţe, instantele de drept penal, care interpreteaza legea si, daca o interpreteaza diferit de functionarii publici semnatari ai actelor administrative, si constata că actul administrativ ar putea să încalce legea civilă/administrativă, pe lângă anularea actului, „aplica, suplimentar, si o pedeapsa penala functionarilor  «nepricepuţi», aceasta fiind cuprinsă în limite extrem de ridicate”.

„Or, într-o democraţie constituţionala o asemenea modalitate de aplicare/ interpretare a legii nu poate fi primită. Clarificarea adusă prin Ordonanţa nr. 13/2017 era de natură a diminua aceasta anomalie şi, prin sintagma «cu stiinţă» conducea la ideea ca trebuie probată şi o intenţie directă, o rezoluţie infracţionala a funcţionarului semnatar al actului”, a conchis Alina Bica.

Excepţia mai fusese respinsă anterior

Ordonanţa de Urgenţă 14, prin care sunt abrogate prevederile Ordonanţei de Urgenţă 13 adoptate de Guvernul Grindeanu, de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, a fost atacată în contencios administrativ şi la Curtea de Apel Bucureşti, de către mai multe persoane condamnate, în primă instanţă, pentru complicitate la abuz în serviciu.

Luiza Căzănescu şi SC Luisa Casa de Modă SRL au deschis, în 10 februarie 2017, la Curtea de Apel Bucureşti, câte două procese pentru suspendarea, respectiv anularea Ordonanţei 14.

O altă sesizare vizând OUG 14 a fost înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, când fostul deputat PNL Theodor Nicolescu, judecat pentru abuz în serviciu în dosarul ANRP privind despăgubirea ilegală a lui Horia Simu, a cerut instanţei să sesizeze Curtea Constituţională în cazul ordonanţei care a abrogat ordonanţa de urgenţă prin care au fost modificate codurilor penale, arătând că prin acest act normativ i se încalcă dreptul la apărare. Solicitarea a fost respinsă.