Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, iese din greva foamei. Dosarele din „Procesul Comunismului”, redeschise

Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, iese din greva foamei. Dosarele din „Procesul Comunismului”, redeschise

Andrei Ursu, faţă în faţă cu ofiţerul Pîrvulescu, pe care îl acuză că i-ar fi persecutat tatăl

Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, a anunţat joi că a decis să renunţe la greva foamei, spunând că a primit o ordonanţă semnată de procurorul general Tiberiu Niţu prin care s-ar fi decis redeschiderea dosarului legat de moartea tatălui său în 1985, în arestul Miliţiei Capitalei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Într-un comunicat de presă preluat de Grupul pentru Dialog Social joi seară, Andrei Ursu a anunţat că renunţă la greva foamei, la care a recurs pe 21 octombrie, având în vedere că a primit de la Parchetul General un document ce prevede ceea ce a solicitat: redeschiderea dosarului morţii tatălui său, ceea ce deschide calea unor posibile pedepse pentru ofiţerii de la Securitate care l-au persecutat.

„Prin această ordonanţă se dispune infirmarea soluţiilor de neîncepere a urmăririi penale (NUP) asupra ofiţerilor de securitate “implicaţi în acţiunea de represiune” împotriva tatălui meu, “cu participarea nemijlocită a ofiţerului Pîrvulescu Marin”, pentru infracţiunile de crime împotriva umanităţii (art 358, “infracţiuni contra păcii şi omenirii” în vechiul cod penal). Sunt amintite elemente din vastul probatoriu care “indică faptul că represiunea şi, în final, suprimarea lui Ursu Gheorghe Emil, au fost ordonate de organele de Securitate şi determinate de motive politice, existând date şi indicii că unul din autorii faptelor este ofiţerul de Securitate Pârvulescu Marin”, arată fiul disidentului Ursu în comunicat.

”Procesul Comunismului”, redeschis

Acesta mai arată că documentul primit de la procurorul general Tiberiu Niţu mai prevede „infirmarea NUP-lui dat ulterior de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti în acest caz”. Ordonanţa ”dispune redeschiderea cercetărilor, cu “semnificaţia redeschiderii procesului penal”, atât în cazul uciderii tatălui său, cât şi în toate cauzele din dosarele care au numele generic “Procesul Comunismului”, în care s-au dat anterior NUP-uri, mai spune Andrei Ursu.

”Prin prisma acestei ordonanţe consider că am atins obiectivul protestului meu atât cât se putea realiza de procurori şi am hotărât să întrerup greva foamei. O voi relua în situaţia “extrem de improbabilă” şi “greu de imaginat” (după expresiile echipei noastre de avocaţi) în care, în mod ilegal şi abuziv, această ordonanţă ar fi infirmată de judecătorul de cameră preliminară de la Curtea Militară de Apel Bucureşti”, explică acesta.

Gest extrem: greva foamei

Fiul disidentului Gheorge Ursu a intrat, marţi, 21 octombrie, în greva foamei, în semn de protest faţă de faptul că dosarul privind moartea tatălui său nu este redeschis, iar ofiţerul de la Securitate care a coordonat ancheta ce l-a vizat pe acesta nu este pus sub acuzare. 

Cazul a generat şi o reacţie dură din partea scriitorului Andrei Pleşu.

„Andrei Ursu, fiul inginerului Gheorghe Ursu (asasinat în închisoare de «organele» regimului trecut) se află în greva foamei. Încearcă de 20 de ani să determine pedepsirea vinovaţilor, iar autorităţile noastre politice şi judecătoreşti amână, dosesc dosare, se bîlbîie“, a declarat Andrei Pleşu pentru „Adevărul“.

Andrei Ursu s-a întâlnit miercuri, 22 octombrie, cu Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), pentru a cere ca la soluţionarea plângerii sale să fie avute în vedere şi alte documente din dosarele celor deja condamnaţi pentru moartea tatălui său. Este vorba de dosarele în care s-a dispus trimiterea în judecată a lui Marian Clită, Tudor Stănică şi Mihail Creangă, aceştia fiind condamnaţi ulterior pentru moartea disidentului.

Cu toate că aceştia din urmă au primit câte 10 ani de închisoare pentru participare şi instigare la uciderea lui Gheorghe Ursu, atât Creangă, cât şi Stănică au fost eliberaţi ulterior. Stănică a fost eliberat „temporar” în octombrie 2004, după nici un an de închisoare, pe motiv de boală. În 2008, a fost eliberat şi Creangă, în baza unui decret de graţiere al lui Nicolae Ceauşescu, rămas valabil din 1988, prin care pedeapsa i-a fost redusă la jumătate. De prevederile acestui decret s-a bucurat şi Marian Clită.

Andrei Ursu a trimis o scrisoare deschisă preşedintelui României Traian Băsescu, dar şi premierului Victor Ponta, ministrului Justiţiei Robert Cazanciuc şi procurorului general Tiberiu Niţu. În document, Andrei Ursu face apel la autorităţile statului pentru a nu mai tergiversa rezolvarea cazului tatălui său.

Ucis la ordinul Securităţii 

Inginerul Gheorghe Ursu a fost ucis la 17 noiembrie 1985, în arestul Rahova, din Bucureşti. Disidentul fusese urmărit de Securitate încă din anii 70, când trimisese scrisori la postul de radio „Europa Liberă”, în care denunţa politica criminală şi cultul personalităţii dictatorului Nicolae Ceauşescu. În decembrie 1984, Securitatea i-a confiscat jurnalul personal, document nerestituit familiei inginerului nici până în prezent.

Anchetat atât de torţionarii Miliţiei, cât şi de cei ai Securităţii, Gheorghe Ursu a fost ucis de un deţinut de drept comun, Marian Clită. Cercetările ulterioare au arătat că acesta a primit ordin de la şefi ai Securităţii pentru a-l extermina pe disident. În 1996, Marian Clită a fost găsit vinovat pentru omor şi condamnat la 20 de ani de închisoare. El a recunoscut că nu a făcut decât să îndeplinească ordinele ofiţerilor de securitate. Clită nu a făcut decât doi ani de închisoare, beneficiind de un decret de amnistie din 1988, dar şi de reducerea pedepsei pentru bună purtare. (Sorin Ghica)


Citeşte şi:

Disidentul Gheorghe Ursu, ucis a doua oară

Cum a făcut praf un judecător militar memoria disidentului Gheorghe Ursu: „Opoziţia“ victimei faţă de regimul comunist a fost nesemnificativă


Andrei Ursu cere reanalizarea unor acte ignorate de magistraţi în dosarele torţionarilor care i-au ucis tatăl

Cazul securistului care l-a anchetat până la moarte pe Gheorghe Ursu, amânat din nou de magistraţii militari. Pârvulescu: „A acuza e una, a dovedi e alta“

Povestea unui criminal abject - ucigaşul disidentului anticomunist Gheorghe Ursu

citeste totul despre: