Alegerile din Republica Moldova sunt despre Europa şi Rusia. Cum votează diaspora moldovenească?

Duminică, 11 Iulie 2021, se desfăşoară alegerile parlamentare anticipate în Republica Moldova. Pentru alegători contează un singur punct din programul electoral: relaţiile cu Uniunea Europeană, respectiv cu Rusia, care pot genera sau nu dezvoltarea economică şi bunăstare în Republica Moldova. Diaspora moldovenească are un singur mesaj pentru părinţii şi bunicii de acasă: Votaţi Europa!

Din lunga listă de partide şi blocuri electorale înscrise pe buletinul de vot, contează doar câteva. Republica Moldova are deja o tradiţie a partidelor de buzunar, create pentru a mai rupe câteva sute sau chiar mii de voturi, care să fie apoi disponibile la redistribuire. Pe de altă parte, pentru unele partide, care au fost în vârful politicii de pe valea Bâcului, aceste alegeri înseamnă prohodul.

Toate sondajele de opinie îl dau drept câştigător pe Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), creat de preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu. De fapt, alegătorii ştiu prea puţin despre PAS şi politicienii lui, întotdeauna îl asociază cu preşedintele şi îi zic, aşa cum am auzit des în aceste zile la Chişinău, „partidul prezidentului”.

Maia Sandu a devenit personalitatea politică numărul 1 în Republica Moldova. După ce a câştigat alegerile prezidenţiale în toamna anului trecut, a dovedit că se luptă şi rezolvă problemele societăţii moldoveneşti, în ciuda piedicilor puse de guvernul interimar moştenit de la regimul lui Dodon.

În primul rând, prin succesele vizitelor sale externe, Maia Sandu a insuflat moldovenilor mândria de a fi cetăţeni ai Republicii Moldova. În 8 luni de mandat, Maia Sandu a avut mai multe vizite externe în Europa decât Igor Dodon în 4 ani. La Berlin, Bruxelles, Paris, Roma sau Bucureşti, Maia Sandu a fost primită cu respectul şi demnitatea cuvenită unui şef de stat, pe când Igor Dodon era primit la Moscova ca un şef de gubernie rusească. Niciodată Igor Dodon nu a fost primit la Moscova cu ceremoniile cuvenite unui şef de stat, aşa cum a fost primită Maia Sandu în Europa!

Ce a obţinut Maia Sandu în Europa? În primul rând sprijin împotriva coronavirusului Covid-19. Guvernarea Dodon-Chicu a adus R. Moldova în pragul dezastrului sanitar, fără să asigure ţara cu vaccinuri şi echipamente sanitare. Maia Sandu a reuşit să mobilizeze resurse externe, la care Dodon nici nu putea să viseze: România a donat peste 400.000 doze de vaccin şi materiale sanitare de milioane de euro; Germania a donat echipamente sanitare de mai multe milioane de euro; Statele Unite ale Americii au donat materiale şi echipamente sanitare de 4 milioane de dolari, iar în zilele următoare va dona 500.000 doze de vaccin. Şi exemplele pot continua, toate fiind succesul exclusiv al preşedintelui Maia Sandu.

Maia Sandu a reuşit să reglementeze drepturile moldovenilor care lucrează legal în Uniunea Europeană. Cu ocazia vizitei sale la Roma la mijlocul lunii iunie 2021, preşedintele Maia Sandu a semnat un acord cu autorităţile italiene, pe baza căruia moldovenii, care au lucrat în Italia, vor putea primi, dacă doresc, drepturile cuvenite pentru pensii în Republica Moldova.

Preşedintele Maia Sandu se bucură de cea mai mare credibilitate la Bruxelles. Recent, Uniunea Europeană a aprobat un plan de sprijin financiar al Republicii Moldova de 600 milioane euro pentru următorii 3 ani. Este meritul preşedintelui Maia Sandu şi al europarlamentarilor români, care au susţinut necondiţionat interesele Republicii Moldova în forul european.

Maia Sandu are o relaţie foarte bună, atât diplomatică, cât şi de prietenie, cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel. În sondajele de opinie recente din Republica Moldova, cancelarul german se bucură de cea mai mare încredere în rândul moldovenilor, surclasându-l peVladimir Putin. Relaţiile bune ale Maiei Sandu cu Germania au un rol esenţial atât în dezvoltarea schimburilor comerciale, cât, mai ales, în suportul politic şi diplomatic al Republicii Moldova.

Prima întâlnire a preşedintelui Maia Sandu cu un şef de stat, imediat după investirea sa în funcţia prezidenţială, a fost cu preşedintele României, Klaus Iohannis. Cu ocazia vizitei sale la Chişinău, la sfârşitul lunii decembrie, preşedintele României a promis sprijin financiar pe mai multe paliere. Deja o mare parte s-a realizat: a promis 200.000 de doze de vaccin, dar s-au dat 400.000 vaccinuri, iar peste câteva zile va ajunge în R. Moldova o nouă donaţie de 100.000 doze de vaccin Pfizer; motorina promisă agricultorilor a fost deja livrată în R. Moldova, în ciuda blocajelor administrative puse de guvernul interimar moştenit de la Dodon. În plus, România a rămas principalul avocat al R. Moldova la Bruxelles, unde a contribuit esenţial la aprobarea planului de redresare economică de 600 milioane euro.

PAS-ul va câştiga sigur alegerile. Dar este extrem de important procentul cu care va câştiga, dacă îi vor da sau nu posibilitatea de a forma singur majoritatea parlamentară şi, astfel, guvernul.

Un guvern susţinut de un singur partid, care are majoritatea parlamentară, garantează stabilitatea politică pentru următorii 4 ani. Întotdeauna alianţele parlamentare din R. Moldova au avut o viaţă scurtă şi au generat convulsii pe scena politică de la Chişinău. Iar pentru PAS nu există alternative de a forma guvernul: ori guvernează singur ori, chiar câştigând alegerile, dar cu un procent de sub 50%, va face opoziţie.

În viitorul Parlament de la Chişinău vor mai intra puţine partide şi blocuri electorale. Multe dintre ele cu orientare pro-rusă, mai mult sau mai puţin explicită.

Blocul electoral al comuniştilor şi socialiştilor, condus de Voronin şi Dodon, vor fi pe locul 2, ca număr de deputaţi, după PAS. Până recent, Voronin afirma că Igor Dodon nu merită nici măcar titlul de „măgar de onoare” al Găgăuziei. Lupta electorală şi, foarte probabil, un ordin venit de la Moscova i-a unit pe cei doi inamici politici într-un bloc electoral ce vrea să adune voturile celor care tânjesc după regimul bolşevic. Steaua şi ciocanul sunt pe toate afişele electorale ale blocului Voronin-Dodon, cu un mesaj clar către nostalgicii comunişti.

Aici au însă o mare problemă comuniştii şi socialiştii. Deja mulţi nostalgici ai Uniunii Sovietice au înţeles că banii şi prosperitatea vin din Vest, din Uniunea Europeană, unde lucrează pe bani buni copiii lor. Iar aceştia le-au transmis un mesaj clar părinţilor şi bunicilor rămaşi în Republica Moldova: nu care cumva să voteze cu comuniştii şi socialiştii, că nu mai primesc niciun ban de trai de la ei, din Uniunea Europeană!

Diaspora moldovenească din Europa a fost enervată de Igor Dodon prin declaraţiile sale împotriva diasporei, căreia i-a contestat dreptul la vot. Ba mai mult, guvenul interimar moştenit de la Dodon nu a aprobat suplimentarea centrelor de votare în Europa. Diaspora moldovenească se va mobiliza şi acum la alegerile parlamentare, la fel ca la cele prezidenţiale, cu un mesaj clar către concetăţenii lor rămaşi acasă: Europa este singura direcţie în care poate merge Republica Moldova!

Diaspora moldovenească face la fel cum a făcut diaspora românească la alegerile prezidenţiale din 2014, când, enervată de piedicile puse de guvernul Ponta, care nu a deschis centre de vot suplimentare peste hotare, a telefonat insistent acasă, la părinţi şi la bunici, şi le-a spus că, dacă îl vor vota pe candidatul PSD-ului, V. Ponta, nu le vor mai trimite bani de trai. Iar părinţii şi bunicii au înţeles până la urmă că bunăstarea lor vine din Europa.

Chiar dacă blocul lui Voronin şi Dodon nu va fi pe primul loc, există riscul de a face majoritate parlamentară cu un alt partid ce are şanse mari de a intra în Parlament. Este un partid pe persoană fizică, creat de Ilan Shor, fugit în Israel pentru a nu fi arestat din cauza furtului miliardului. Cu o campanie permanent populistă, Shor are un număr fidel de votanţi, pe care nu îi interesează că şeful partidului a furat şi este urmărit internaţional. Primarii conduşi de Shor au pus în funcţiune iluminatul public în Orhei şi satele din jur, în condiţiile în care în majoritatea satelor din R. Moldova iluminatul stradal este un lux, pe care puţine primării şi-l permit. Iar asfaltarea străzilor din Orhei este un alt exemplu, după care tânjesc mii de moldoveni, sătui de gropile din drumurile naţionale şi locale. Suficient pentru a-i asigura lui Shor intrarea în Parlament, probabil cu un procent de 6-8%. O alianţă PAS-Shor este absolut imposibilă, pe când o alianţă Voronin-Dodon-Shor este o realitate.

La limita procentului minim necesar pentru a accede în parlament se află Blocul Renato Usatâi. Politicianul din Bălţi a optat pentru un bloc electoral botezat cu numele lui tocmai din cauza faptului că electoratul moldovenesc votează în primul rând liderii politici, nu programele electorale. Însă socoteala lui este riscantă, deoarece toate sondajele îl plasează în limita marjei lor de eroare. În cazul în care va accede în parlament, Renato Usatât va fi curtat atât de PAS, pentru care este digerabil politic, cât şi de tabăra pro-rusă. În ciuda orientării sale pro-ruse, Usatâi ar fi singura opţiune în cazul în care PAS nu obţine o majoritate confortabilă. Desigur, în măsura în care Usatâi va fi capabil să reziste cererilor Moscovei.

La limită, conform sondajelor de opinie, ar fi şi mişcarea unionistă. Partidul Unităţii Naţionale a rămas la acelaşi nivel de circa 2%, de când a fost preluat de Octavia Ţâcu. AUR, recent intrat în politica din R. Moldova, a încercat să capteze atenţia electoratului unionist prin metode ce au necesitat mult efort într-un termen foarte scurt. În ce măsură a convins se va vedea Duminică, la numărătoarea voturilor.

Restul partidelor de pe listă nu prea mai contează. Unele decontează erorile politice ale liderilor lor. Platforma Politică Dreptate şi Adevăr decontează la doi ani distanţă eşecul lui Andrei Năstase în bătălia pentru Primăria Chişinăului. Atitudinea non-combat de atunci l-a scos pas cu pas la marginea vieţii politice. Poate utima mişcare inteligentă de succes, limitarea la Curtea de Apel a numărului de centre de vot pentru transnistreni de la 41 la 12, să îi mai ofere PPDA-ului o gură de oxigen: ori intră la limită ori oferă un număr consistent de voturi redistribuirii.

Partidul Democrat condus de Pavel Filip îşi trăieşte ultimele zile înaintea disoluţiei. Deşi au o structură extinsă în teritoriu, democraţii aşteaptă rezultatul alegerilor pentru a se reorienta după câştigătorul care va forma guvernul, pentru a nu pune în pericol finanţarea guvernamentală pentru administraţiile locale.

Multe partide de buzunar, mai vechi sau mai noi, au rolul de a crea o masă de voturi pentru redistribuire, esenţiale în crearea unei majorităţi parlamentare. Peste câteva săptămâni vor dispărea de pe scena politică personaje obscure precum Tkaciuk, Cavcaliuc sau Chicu şi alţii. Rolul lor pe scena politică este de scurtă durată, la ordin de la Moscova.

Bătălia electorală din Republica Moldova nu este despre România şi Rusia, în ciuda declaraţiilor antiromâneşti sau antiruseşti promovate de unii sau alţii. Alegătorii din Republica Moldova au de ales între Europa şi Rusia în 11 Iulie 2021.

Fiecare vot contează pentru traseul european al Republicii Moldova. Diaspora moldovenească a decis cu cine va vota şi le-a spus părinţilor şi bunicilor cu cine să voteze, dacă mai vor să primească bani de trai din Europa. Pentru că dezvoltarea economică şi bunăstarea vine din Europa!

Dimensiunea progresului şi succesul economic pot fi mai mari printr-o gestionare responsabilă a resurselor pe care le pune la dispoziţie Uniunea Europeană membrilor săi. România a cunoscut dezvoltarea economică şi creşterea nivelului de trai al populaţiei după ce a intrat în Uniunea Europeană.