Marius Tudose este noul preşedinte al CSM. Klaus Iohannis: „Nu vă lăsaţi pradă influenţelor politice”
0
Judecătorul Marius Tudose este noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar pentru funcţia de vicepreşedinte a fost ales procurorul Bogdan Gabor. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat la şedinţa de astăzi. „Nu vă lăsaţi intimidaţi, nu vă lăsaţi pradă influenţelor politice sau ameninţărilor“, le-a spus şeful statului membrilor CSM.
UPDATE Noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii este Marius Tudose. Procurorul Bogdan Gabor a fost ales vicepreşedinte al CSM.
La ieşirea din sediul instituţiei, noul preşedinte al CSM, Marian Tudose, a declarat că o să continue obiectivele aflate pe agenda Consiliului, însă se va ocupa şi de obiectivele noii conduceri.
Referitor la propunerea şefului statului ca CSM, Curtea Supremă şi Parchetul General să aibă drept de iniţiativă legislativă, Tudose a precizat că această soluţie a venit ca urmare a solicitărilor lor.
Bogdan Gabor, noul vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a spus că noua conducere a instituţiei va contribui pentru ca până la finalul mandatului să poată fi ridicat MCV.
„Să contribuim prin activitatea noastră la MCV, astfel încât la finalul mandatului nostru să fie ridicată măsura de monitorizare”, a zis Gabor.
UPDATE Chiar înainte de începerea alegerilor pentru conducerea CSM, în jurul orei 12.00, Klaus Iohannis a anunţat că se retrage de la şedinţă.
UPDATE Premierul Victor Ponta a transmis că ideea preşedintelui Klaus Iohannis ca procurorul general să fie membru al CSAT, iar CSM, Curtea Supremă şi Parchetul General să aibă drept de iniţiativă legislativă este corectă şi precizează că va sprijini aceste propuneri.
„Cred că este o idee corectă/ şi iniţiativa legislativă pt CSM ICCJ şi PG - voi sprijini aceste propuneri", spune Ponta, pe Twitter.
UPDATE Şedinţa plenului CSM a început la scurt timp după ce a ajuns preşedintele României.
Acesta a ţinut un scurt discurs în care a precizat că justiţia este una dintre cele trei puteri ale statului şi a cerut să se ia atitudine faţă de scurgerile de informaţii din dosarele aflate în lucru.
De asemenea, şeful statului a mai precizat că acesta este al optulea an în care România se află sub Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV - n.r.) şi că unul dintre obiectivele majore ale sistemului judiciar ar fi de ridicare a MCV.
„Astăzi, aici, declar că a venit momentul, la opt ani de la instituirea MCV, ca România să fie evaluată cu obiectivitatea pe care o merită şi să se constate că acele constituţionalităţi au fost îndeplinite”, a spus Iohannis.
„Nu vă lăsaţi intimidaţi, nu vă lăsaţi pradă influenţelor politice sau ameninţărilor, pentru că nu există altă şansă a acestei ţări decât un stat de drept consolidat şi cu o justiţie independentă. Indiferent de natura şi dificultatea obstacolelor, magistraţii oneşti vor avea în mine un partener loial în depăşirea oricăror piedici”, a mai adăugat şeful statului.
Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că rolul şi responsabilitatea sa este să se asigure că Justiţia va beneficia de liderii potriviţi, unde numirile îi revin în competenţă, el arătând că „un magistrat este atât de independent cât alege el să fie”.
„Cu alte cuvinte, un magistrat este atât de independent cât alege el să fie. Este, însă, rolul şi responsabilitatea mea să mă asigur că Justiţia va beneficia de liderii potriviţi, acolo unde numirile imi revin în competenţă. Mai departe însă, performanţa de caz şi de sistem este responsabilitatea exclusivă a acesteia. Este de datoria mea să arăt, totodată, că instituţiile nu trebuie personalizate, identificate cu imaginea liderului de la un moment dat. Instituţiile nu „aparţin” conducătorilor. Doar aşa ne putem feri de derapaje şi manipulări, de situaţii periculoase şi nedemocratice. Aşadar, instituţiile trebuie consolidate şi apărate în ansamblu, şi aici mă refer la toate cele trei componente ale Ministerul Public: Parchetul general, DNA şi DIICOT”, a mai declarat preşedintele.
El a continuat: „Vreau să fiţi alături de mine, aşa cum eu voi fi partenerul dumneavoastră instituţional. Să îmi fiţi alături şi să ne opunem împreună, din toate puterile, oricăror tentative de distorsionare a realităţilor şi interacţiunilor specifice unui stat de drept, a unei lumi normale. Şi nu mă aveţi alături doar pe mine, ci şi milioanele de cetăţeni care au venit la vot, în noiembrie anul trecut”.
Totodată, acesta a precizat că procurorul general al României ar trebui să fie membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
„Între membrii CSAT ar trebui să se regăsească şi procurorul general”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, precizând că acest lucru ar putea să fie făcut în perspectiva consolidării sistemului judiciar.
În plus, şeful statului a precizat că CSM, Curtea Supremă şi Parchetul General ar trebui să aibă drept de iniţiativă legislativă, pentru că reprezintă instituţii de aplicare a legii şi guvernare a Constituţiei.
Livia Stanciu, preşedintele Curţii Supreme, a susţinut un discurs în care a amintit presiunile politice la adresa judecătorilor şi procurorilor în anul 2014, dar şi presiunile exercitate de „anumite trusturi de presă".
Şefa Înaltei Curţi i-a mulţumit în repetate rânduri lui Klaus Iohannis pentru declaraţiile legate de independenţa justiţiei.
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a precizat, referitor la ridicarea MCV, că „trebuie să aşezăm pe alte baze cooperarea cu Uniunea Europeană, pe mecanisme comune cu alte ţări europene. Urmând exemplul câtorva state membre, să contribuim la un mecanism valabil pentru toate statele membre".
Dumbravă: Politicienii să fie obligaţi să-şi dea demisia dacă atacă independenţa justiţiei
Judecătorul Horaţius Dumbravă a spus marţi, în cadrul şedinţei plenului CSM, că politicienii şi persoanele publice ar trebui să fie obligaţi să demisioneze dacă atacă independenţa justiţiei, el cerând sprijinul preşedintelui Klaus Iohannis pentru asigurarea „instrumentelor necesare" în acest scop.
„Simplele comunicate de presă ale CSM nu ajută. Ele, sigur, pot fi sancţiuni morale, (...) dar, şi am mai spus acest lucru de mai multe ori, este nevoie să avem un sistem de sancţionare concret, de la sancţiuni contravenţionale la chiar interzicerea acelor politicieni sau înalţi demnitari publici care atacă independenţa justiţiei", a susţinut Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), adresându-i-se preşedintelui României, Klaus Iohannis, prezent şi el la şedinţa plenului.
Mai mult, Horaţius Dumbravă a propus ca cei care aduc atingere actului de justiţie să fie suspendaţi din funcţii sau chiar să fie obligaţi să-şi dea demisia.
„Atacurile la adresa independenţei justiţiei au crescut în 2014. Potrivit cifrelor oficiale, au crescut cu 30% cererile de apărarea independenţei justiţiei, ca şi sesizările din oficiu, faţă de 2013, ceea ce spune foarte multe despre presiunile asupra cărora au fost supuşi procurorii şi judecătorii, în anumite contexte, în 2014. Este necesar şi vă solicit ferm sprijinul ca justiţia să aibă acele instrumente necesare să stopeze sau măcar să diminueze astfel de atacuri", i-a mai spus Dumbravă şefului statului, în acelaşi context.
Klaus Iohannis participă la şedinţa CSM
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a ajuns la sediul CSM în jurul orei 10.00, fiind primit la intrarea în instituţie de preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului, Adrian Bordea şi Gheorghe Muscalu.
La CSM a ajuns şi procurororul general al României, Tiberiu Niţu. Întrebat de jurnalişti despre dosarul deschis în urma unei plângeri făcute de Gabriela Vrâncea Firea împotriva lui Traian Băsescu, acesta a precizat că s-a început urmărirea penală in rem.
De asemenea, întrebat despre cum evoluează ancheta în cazul accidentului aviatic din judeţul Constanţa după ce patru persoane au murit după ce s-a prăbuşit elicopterul SMURD în care se aflau, acesta a menţionat că s-a cerut o expertiză pentru a se analiza dacă strigătele de ajutor veneau cu adevărat din apă, de la victime.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii îşi alege marţi noua conducere. Doi judecători, Alexandru Şerban (39 de ani) şi Marius Tudose Badea (42 de ani), au intrat în cursa pentru şefia instituţiei, iar un procuror, Bogdan Gabor (39 de ani), este singurul candidat pentru a doua funcţie din CSM, cea de vicepreşedinte. Doi dintre candidaţi nu sunt la primul concurs pentru conducerea CSM.
Atât Şerban, cât şi Gabor, au mai candidat în trecut pentru cele mai înalte funcţii din Consiliu, dar nu au reuşit să-şi convingă colegii să-i voteze.
La şedinţa specială de marţi a confirmat prezenţa şi preşedintele Klaus Iohannis.
Şerban vrea să apere independenţa justiţiei
Fiecare dintre cei trei candidaţi au întocmit câte un proiect managerial, cu care speră să atragă susţinerea celorlalţi membri ai CSM. De exemplu, judecătorul Alexandru Şerban pune accent în proiectul său managerial pe apărarea independenţei justiţiei şi a magistraţilor, ceea ce, spune el, "presupune o reacţie rapidă a Consiliului împotriva oricăror atacuri şi imixtiuni".
"Rapiditatea este de maximă importanţă deoarece hotărârea pe care o adoptă plenul Consiliului în astfel de situaţii, doar prin ea însăşi, nu are o eficienţă deosebită, neimpunând vreo sancţiune efectivă. Soluţia ar fi o reacţie publică imedite a conducerii Consiliului, urmată de sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a efectua verificări, iar aceste verificări să se efectueze cu maximă celeritate", conform proiectului de management al magistratului.
În plus, Alexandru Şerban susţine că sunt necesare o serie de modificări legislative pentru ca rolul de garant al independenţei justiţiei pe care îl are consiliul să fie mult mai eficient.
Într-un interviu acordat „Adevărul“ în 2010, judecătorul a vorbit şi despre pasiunea sa pentru munte, moştenită de la tatăl său, geolog. Alexandru Şerban a fost în Munţii Piatra Craiului, Făgăraş, Rodnei şi Bucegi, dar a ajuns şi pe masivul Mont Blanc.
Badea îşi doreşte o justiţie de calitate
În ceea ce îl priveşte pe judecătorul Marius Tudose Badea, acesta îşi propune, conform proiectului de management, continuarea procesului demarat în 2011, de raţionalizare a instanţelor şi parchetelor prin "redesenarea hărţii administrative judiciare", pentru a creşte eficienţa şi calitatea actului de justiţie. Judecătorul mai vrea un dialog bun al CSM cu instituţiile europene.
"Este necesară consolidarea atitudinii pro-active a CSM şi a instituţiilor sistemului judiciar român în dialogul cu instituţiile europene, prin prezentarea progreselor reale, semnificative, raportate la cele patru benchmark-uri. Componenta de cooperare trebuie să se afirme ca proritară, lăsând în plan secund aspectele de verificare", conform proiectului managerial al judecătorului.
Judecătorul Marius Tudose Badea este absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti în 1995, membru al CSM din 2011 şi fost preşedinte al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
Gabor: este necesară schimbarea pachetului de legi ale Justiţiei
Procurorul Bogdan Gabor, singurul candidat pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM, susţine, în proiectul publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, că Ministerul Justiţiei ar trebui sesizat cu privire la necesitatea modificării pachetului de legi ale justiţiei.
O altă temă abordată de procuror este "reanalizarea şi redimensionarea, împreună cu Ministerul Public, a schemelor de personal din cadrul parchetelor, în sensul reducerii numărului de posturi de la unele parchete şi alocarea acestor posturi finanţate către unităţile mari de parchet".
Procurorul Bogdan Gabor militează şi pentru simplificarea bibliografiei în cadrul procedurilor de organizare a concursurilor de ocupare a funcţiilor de conducere din cadrul instanţelor şi parchetelor.
După terminarea facultăţii la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, Gabor a ocupat în 1998 funcţia de consilier juridic în cadrul unei primării din judeţul Suceava, ajungând ca în 2011 să conducă Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş.
Membrii CSM şi cine poate vota
Consiliul Superior al Magistraturii este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte care nu pot face parte din aceeaşi secţie. Astfel, dacă unul dintre ei face parte din secţia pentru judecători, cel de-al doilea trebuie să fie obligatoriu procuror.
Instituţia a fost condusă în 2014 de judecătorul Adrian Bordea, în calitate de preşedinte, şi de procurorul Gheorghe Muscalu, ca vicepreşedinte. În 2012, conducerea a fost asigurată de judecătorul Alina Ghica (preşedinte) şi Oama Schmidt Hăineală (vicepreşedinte). Cele două au făcut schimb de funcţii în urma alegerilor din 2013.
În total, CSM are 19 membri. Nouă judecători şi cinci procurori sunt desemnaţi prin alegeri organizate de adunările generale ale instanţelor şi parchetelor din ţară. Acestora li se adaugă membrii de drept, respectiv ministrul Justiţiei, procurorul general al României şi preşedintele instanţei supreme, precum şi doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat. Însă la alegerile pentru conducerea Consiliului Superior al Magistraturii pot participa doar cei nouă judecători şi cei cinci procurori.
CSM, în mandatul lui Bordea: linişte deplină
În 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a fost condus de judecătorul Adrian Bordea, secondat de procurorul Gheorghe Muscalu. Instituţia nu s-a remarcat cu multe anul trecut, fiind ferită de scandaluri. Nici realizările nu au fost mai multe. Atât preşedintele Bordea, cât şi vicepreşedintele Muscalu au preferat să menţină CSM pe linia de plutire, fără schimbări majore în Justiţie.
De altfel, asta a spus şi Bordea într-un interviu acordat luna trecută Mediafax.
„Anul acesta am încercat, mai degrabă, să stabilizăm sistemul judiciar, să stabilizăm Consiliul Magistraturii, să dăm o altă conotaţie ideii de independenţă a justiţiei, de pregătire profesională, de aplicare unitară a legii, pentru că sunt oarecum legate independenţa de aplicarea unitară a legii, chiar interdependente, de crearea unor condiţii mai bune de lucru în Consiliul Magistraturii. În acest sens, am închiriat un spaţiu vecin de aproximativ 500 de metri şi aparatul tehnic poate să lucreze în condiţii mult mai bune“, a încercat să explice Bordea parcursul CSM din 2014.
CSM a avut un moment în care părea că protejează magistraţii chiar şi în faţa anchetelor. Exemplul este dat de cererea DNA pentru arestarea Alinei Bica, pe atunci şefa DIICOT. CSM a dat, iniţial, aviz doar pentru arestarea la domiciliu, limitând în acest mod chiar şi libertatea judecătorului de drepturi şi libertăţi de a decide măsura preventivă a acesteia. Scandalul iscat a determinat CSM-ul condus de Bordea să dea ulterior aviz total, iar Alina Bica a fost arestată preventiv.
Se încarcă comentariile...
