Admiterea la Medicină: Multe locuri, ca să rămână şi în ţară câţiva doctori
0
Absolvenţii de liceu susţin miercuri examenul de admitere la Medicină vor, în mare măsură, să profeseze în străinătate, spre disperarea celor care îi pregătesc. De la începutul anului au plecat deja din sistem peste.
Cei peste 4.500 de tineri care visează să fie studenţi la Facultatea de Medicină trec miercuri prin proba de foc a admiterii. Mai bine de jumătate din ei (2.300) îşi doresc să urmeze Facultatea de Medicină, care le-a pus la dispoziţie şi cele mai multe locuri bugetate, peste 500. Problema, afirmă dascălii, e că mare parte din cei care sunt admişi şi termină cu bine facultatea pleacă din ţară imediat după finalizarea studiilor, determinând astfel pierderi mari la bugetul de stat şi goluri evidente în schemele de personal din spitalele publice.
Admitere la Medicină. 1.100 de medici au plecat în primele şase luni
Doar în primele şase luni din an, peste 2.000 de cadre medicale au solicitat certificate de conformitate, astfel încât să poată profesa în străinătate. Dintre aceştia, 1.100 sunt medici, restul fiind asistente, explică Oana Grigore, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, adăugând că nu se poate vorbi despre un trend ascendent sau descendent. „Aceste cereri sunt constante în ultimii ani”, a precizat oficialul. Însă efectele valului de plecări sunt tot mai resimţite de medicii care au rămas în România. Liniile de gardă sunt „subţiate”, în timp ce locurile scoase la concurs, inclusiv în marile spitale din Capitală, rămân neocupate. „Găseşti cu greu medici tineri în spitale, asta deşi numărul de cazuri e la fel de mare. Nu ai cu cine să te ajuţi şi nu ai timpul necesar să te ocupi de pacienţi aşa cum trebuie. Vrând, nevrând se ajunge la malpraxis”, explică doctorul Florin Chirculescu, şeful secţiei de Chirurgie Toracică de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB).
Doina Pleşca: „Umplem golurile din alte sisteme de sănătate”
În ţări precum Belgia şi Olanda, medicii sunt acceptaţi chiar şi fără certificatul de conformitate, pe care îl pot aduce ulterior la dosar, subliniază Chirculescu. „E o regulă peste care angajatorii preferă să sară. Iau medici gata formaţi, au nevoie să îşi umple golurile din sistem”, mai spune chirurgul.
Tocmai din cauza lipsei masive de personal medical, ţara noastră bugetează an de an, mii de locuri pentru medicinişti. „Studiile europene arată că noi scoatem cele mai multe locuri la concurs, asta pentru că trebuie să acoperim deficitul din spitale. Din păcate, noi umplem golurile din alte sisteme de sănătate, în timp ce la noi este o criză de medici, în special pe categoria 30-45 de ani”, a explicat şi profesorul Doina Pleşca, decanul Facultăţii de Medicină din Bucureşti şi managerul Spitalului de Copii „Gomoiu“.
„E foarte important să îi păstrezi pe cei buni în spitale, să creezi posturi pentru ei. Siguranţa unui loc de muncă este vitală. La noi, salariile sunt sub orice critică, aici trebuie intervenit în primă instanţă. Nu ne permitem să ne mai pierdem absolvenţii”, a precizat Doina Pleşca, adăugând că rezultatele la testul de admitere vor fi aflate pe loc de toţi cei 4.500 de candidaţi.
Ioanel Sinescu: „Unii pleacă imediat după licenţă“
Unii din ei se gândesc din start să emigreze după ce iau licenţa în medicină, stomatologie, farmacie sau asistenţă medicală, subliniază şi academicianul Ioanel Sinescu, rectorul UMF Bucureşti. „Sunt peste 4.500 de candidaţi la toate cele patru facultăţi şi am convingerea că vor veni cei mai buni absolvenţi de liceu. Din păcate, unii se gândesc să plece imediat după licenţă. E deprimant să ştii că investeşti atât în pregătirea lor şi atunci când îi formezi, ei nu mai sunt. La ora actuală, personalul este suprasolicitat, este predispus la erori, tratamentele nu sunt întotdeauna adecvate, iar medicii se decredibilizează”, a declarat academicianul Sinescu.
Salariile ar putea fi un imbold care să îi determine pe absolvenţi de medicină să rămână în ţară. Conform proiectului de lege privind salarizarea unică, medicii rezidenţi ar putea obţine 3.600 de lei pe lună. „Un rezident trebuie să aibă o casă, să îşi facă un credit, să îşi întemeieze o familie. Trebuie găsită o modalitate concretă pentru a-i ajuta pe aceşti tineri”, a conchis profesorul Doina Pleşca.
Admitere la Limbi Străine Aplicate. 80 de candidaţi pe loc
Secţia de Limbi Moderne Aplicate de la Facultatea de Limbi Străine, din cadrul Universităţii din Bucureşti, este cea mai râvnită specializare universitară din ţară, depăşind cu mult facultăţile de IT sau de Medicină. Concret, pe cele 10 locuri bugetate de la Limbi Străine Aplicate s-au înscris nu mai puţin de 805 candidaţi. Experţii explică fenomenul prin accesibilitatea unei astfel de opţiuni, criteriul de admitere fiind reprezentat de media de la Bac, dar şi prin oportunităţile pe care le oferă pe piaţa muncii.
Limbile Moderne Aplicate reprezintă unul dintre cele 20 de programe de studii universitare de licenţă ale Facultăţii de Limbi Străine şi oferă în anul universitar 2015/2016 un număr de 260 de locuri cu taxă şi doar 10 bugetate, în ciuda concurenţei acerbe, devenită deja o tradiţie. Astfel, în acest an, se luptă 80 de candidaţi pe un loc la buget şi trei candidaţi pentru unul din locurile cu taxă de la această specializare.
„Ce atrage foarte mult la această specializare este pluridisciplinaritatea. În cei trei ani se studiază limbaje specializate în economie, finanţe, contabilitate, drept, IT, predate de profesorii de la aceste facultăţi, astfel încât pe diploma de absolvire apar toate aceste competenţe”, a explicat Daniela Ioniţă, coordonatoarea programului de studii.
Pe de altă parte, profesorul universitar atrage atenţia asupra faptului că deşi circa 87% din absolvenţi reuşesc să se angajeze în primele luni de la finalizarea studiilor, doar 65% dintr-o generaţie intră în examenul de licenţă. „Chiar dacă admiterea se face pe baza mediei de la Bacalaureat, noi nu facem rabat de la calitate, astfel încât nu toţi studenţii reuşesc să facă faţă, însă celor care obţin diploma le garantăm succes şi în carieră”, a adăugat Daniela Ioniţă.
Pe de altă parte, expertul în Educaţie Marian Staş argumentează concurenţa mare şi prin faptul că această facultate reprezintă una dintre puţinele opţiuni cu perspective sigure pentru absolvenţii de profil umanist.
Angajare rapidă şi pe bani mulţi
Într-adevăr, foşti absolvenţi ai acestei facultăţi povestesc că ce munca în timpul anilor de studiu este aproape imposibilă, dar un loc de muncă bine plătit vine şi în câteva zile după terminarea studiilor.
„N-am putut lucra în timpul facultăţii pentru că profesorii erau foarte stricţi în privinţa prezenţei la cursuri, însă după absolvire m-am angajat repede într-o companie petrolieră, sunt consultant SAP în limba germană”, a povestit Mihaela, o tânără de 28 de ani.
„Mi-a luat trei zile să găsesc un loc de muncă într-o corporaţie, din momentul în care mi-am depus CV-ul. Salariile pentru debutanţi pornesc de la minimum 2.500 de lei dacă stăpânesc o limbă străină exotică”, susţine şi Miruna, o tânără de 27 de ani.
Cele mai căutate specializări din Universitatea din Bucureşti:
Limbi Moderne Aplicate - 80,6 candidaţi/loc
Publicitate - 13,05 candidaţi/loc
Geografia turismului - 11,23 candidaţi/loc
Hidrologie şi Meteorologie - 10,84 candidaţi/loc
Planificare teritorială - 10,54 candidaţi/loc
La polul opus se află Filosofia, cu un candidat pe loc.
Se încarcă comentariile...
