Ţara fără autorizaţie. Spitale, mall-uri sau şcoli şi universităţi pe lista neagră a pompierilor

FOTO Adevărul

Tragedia de la Colectiv a scos la lumină aspecte de neimaginat despre siguranţa locurilor publice care adăpostesc mii de oameni: şcoli, universităţi, spitale, mall-uri, săli de cinematograf dar şi cele mai mari stadioane din ţară se adaugă la lista neagră a construcţiilor pentru care pompierii nu garantează.

Opinia publică a fost revoltată de lipsa de responsabilitate a patronilor de cluburi care n-au făcut demersuri pentru asigurarea spaţiilor împotriva incendiilor, situaţie revelată în urma tragediei de la Colectiv. Doar că realitatea este cu mult mai sumbră. Pompierii garantează siguranţă doar pentru două din cele peste 30 de clădiri universitare din Capitală.

În rest, peste 70% din şcolile din ţară, mai multe spitale şi cele mai mari stadioane îşi pun în pericol publicul. În plus, mai multe controale făcute în ultimele zile de angajaţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti – Ilfov în 33 de cluburi, discoteci, restaurante, săli de cinematograf şi mall-uri au scos la iveală 129 de deficienţe privind cerinţele de securitate la incendiu, 30 de operatori economici fiind amendaţi cu 205.000 de lei.

Doar două universităţi din Capitală au autorizaţie ISU

Doar o parte din instituţiile publice sunt la zi cu autorizaţiile şi avizele eliberate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU). Dacă Primăria Capitalei, spre exemplu, a făcut publică autorizaţia de securitate la incendiu, doar două universităţi din Bucureşti şi 30% din şcolile din România se pot lăuda cu o astfel de performanţă.

„Din şcolile din România şi nu numai şcoli, ci şi universităţi şi alte instituţii publice, o mare parte nu au avizele corespunzătoare. Suntem în momentul în care am decis că vom verifica coerenţa reglementărilor şi vor fi necesare analize complexe de risc, atât la incendii, cât şi la explozii şi cutremure", a declarat ieri premierul interimar Sorin Cîmpeanu.

Spitalele intră şi ele pe lista neagră, a dezvăluit secretarul de stat Raed Arafat. „În cursul acestui an am avut mai mulţi manageri de spitale din Bucureşti care au fost amendaţi de ISU pentru că nu aveau autorizaţie, deşi deţineau documente pentru a o obţine”, a spus oficialul.

„Întrebarea e: câte spitale au aviz de la pompieri?”

Însă surse medicale spun că de fapt 60% din spitalele din România ar trebui să aibă lacătul pe uşă. „Întrebarea nu este câte spitale au aviz de la pompieri. Întrebarea este câte au aşa ceva. Din ce am observat noi, spitalele din teritoriu sunt mai bine puse la punct, pentru că s-au speriat de evaluările făcute în vederea obţinerii acreditării. În schimb, în spitalele din Bucureşti e jale. La fel şi în cele din centrele mari universitare”, au precizat aceleaşi surse.

Spre exemplu, Spitalul de Psihiatrie din Sibiu funcţionează, de fapt, într-o clădire istorică, neprevăzută cu scară de acces pentru incendii şi nici cu ieşirile prevăzute de lege. „Acolo nu poţi să bagi un cui. Mai grav e că sunt multe spitale care nu au nici certificat pentru seism. Dar nu ai cum să o iei de la zero, să faci clădiri noi, căi de acces, căi de evacuare. Iar pentru astaar trebui să închizi tot, ceea ce este imposibil. O soluţie ar fi ca cei care merg să facă evaluările în spitale în vederea acreditării, să facă liste cu neregulile pe care să le transmită Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Afacerilor Interne, singurele instituţii care pot lua măsuri”, a completat oficialul.

Pacient: „Riscăm să ardem de vii în caz de incendiu în spital”

Şi Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor Cronici din România (APCR), e de părere că spitalele sunt ca o bombă cu ceas. „Sistemul e subnormat, este subfinanţat, e nesigur. Nu ai siguranţă ca pacient, nu ai certitudinea că te duci la spital să te faci bine, ci că există pericolul să arzi de viu în caz că se întâmplă ceva. Nici nu e corect să închizi spitalul dacă nu îi dai bani să obţină acele autorizaţii, care şi ele costă”, a precizat Irimia.

Controale fulger ale angajaţilor ISU

De altfel, angajaţii ISU au efectuat în perioada 5-9 noiembrie controale în câteva zeci de cluburi, discoteci, restaurante, săli de cinematograf şi mall-uri. Concluzia: căi de evacuare îngustate prin amplasarea de materiale combustibile; uşă de evacuare care se deschidea în sens invers direcţiei de deplasare a persoanelor către exterior; materialelor din lemn neignifugate, la plafon sau pe scara de evacuare; lipsa hidranţilor interiori, neechiparea sau nemarcarea corespunzătoare a acestora; nemarcarea căilor de evacuare cu indicatoare standardizate; exploatarea conductorilor electrici neprotejaţi corespunzător; neefectuarea verificărilor periodice la instalaţiile de gaze şi de electricitate. „În urma controalelor au fost găsite 129 de deficienţe privind cerinţele de securitate la incendiu, 30 de operatori economici fiind amendaţi cu 205.000 de lei”, arătau marţi oficiali ISU Bucureşti - Ilfov, într-un comunicat de presă.

Legi lipsite de coerenţă

În concluzie, nu avem nicio strategie la nivel naţional de securitate în caz de catastrofe, din cauza unor legi adoptate de-alungul anilor fără nicio grijă pentru coerenţă. Aşa s-a ajuns în situaţia în care majoritatea administratorilor de clădiri sunt ori total confuzi, ori găsesc căi de a ocoli regulile.

„S-a ajuns aici în timp prin faptul că această autorizare nu este nici simplă, nici rapidă şi nici ieftină. Proiectul de autorizare trebuie făcut de către factori atestaţi şi are costuri ce se situează între 10 şi 15.000 de euro, iar durata de realizare este de 6-12 luni, în funcţie de complexitatea fiecărei clădiri, fiecărui amplasament. Există o slabă capacitate cu privire la asigurarea acestor servicii. A existat şi o atenţie insuficientă acordată în ultimii 25 de ani acestui aspect”, a admis ministrul Sorin Cîmpeanu.

România are doar 75 de firme de prevenire a incendiilor

În România activează în prezent doar 75 de companii care oferă servicii de luptă împotriva incendiilor şi de prevenire a acestora, astfel că potenţialul acestei pieţe, mai ales după tragedia de la clubul Colectiv, este unul major, arată o analiză realizată de compania de consultanţă KeysFin. Numai că din totalul celor 75 de firme care au cod CAEN 8425 - activităţi de luptă împotriva incendiilor şi de prevenire a acestora, 57 sunt în Bucureşti, astfel că zone întregi nu au acoperire pentru astfel de servicii.

„Raportat la nivelul României, înseamnă că avem nu mai mult de 1,7 companii per judeţ, ceea ce este extrem de puţin raportat la potenţialul de business. Iar dacă luăm în calcul că cele mai multe asemenea societăţi sunt înregistrate în Bucureşti – 57, rezultă că avem zone întregi din ţară neacoperite cu astfel de servicii“, arată experţii KeysFin, care estimează un avans semnificativ al numărului firmelor şi al afacerilor din sector în următorii ani. „Ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern săptămâna trecută, care dă pompierilor dreptul de a sista activitatea firmelor care nu respectă măsurile minime de protecţie împotriva incendiilor, va influenţa semnificativ piaţa, mai ales în 2016. Din informaţiile noastre, există deja comenzi ferme pentru serviciile din domeniu într-un volum de peste 500% faţă de media ultimilor ani“, au mai arătat analiştii.

Incendiile, cea mai mare ameninţare pentru locuinţă

Incendiile reprezintă cea mai mare ameninţare pentru locuinţa a patru din zece români, iar pentru o treime cel mai mare pericol ar fi cutremurul, potrivit unui sondaj, care mai arată că 15% din respondenţi se tem de inundarea cu apă de la conducte, iar 10,4% au indicat spargerea locuinţei de hoţi. Astfel, 38,1% din participanţii la sondaj au spus că cea mai mare ameninţare pentru casa lor ar fi izbucnirea unui incendiu la ei sau în casa vecinilor, iar 30,5% au menţionat cutremurul, arată rezultatele unui sondaj realizat în cadrul unei campanii de informare privind asigurările de locuinţe.

Pe de altă parte, alunecările de teren (indicate de 1,8% dintre respondenţi ) şi inundaţiile (0,9%) au ocupat ultimele locuri în topul riscurilor de care se tem românii. La sondaj au participat 1.766 de respondenţi, cu bărbaţi şi femei în proporţii egale, dintre care 62% locuiesc la bloc, iar 78% stau la oraş.