Şantaj la şefa Curţii Supreme. Primul termen în dosarul Rarinca, amânat. Avocatul acuzatei a fost amendat

Preşedintele Curţii Supreme acuză că a fost şantajată de Mariana Rarinca. Aceasta va fi rejudecată

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) trebuia să reia astăzi procesul în care Mariana Rarinca va fi judecată pentru că ar fi şantajat-o pe şefa Curţii Supreme, Livia Stanciu, după ce, la începutul săptămânii, magistraţii au decis să anuleze sentinţa definitivă prin care Rarinca a fost achitată în acest dosar. Termenul a fost amânat, iar avocatul acuzatei amendat de instanţă. Între timp a apărut şi motivarea sentinţei de rejudecare a cauzei.

Potricit motivării CAB privind rejudecarea procesului, prezumţia de imparţialitate a judecătoarei Risantea Găgescu, ce a făcut parte din completul care a achitat-o pe Mariana Rarinca, a fost afectată puternic de respingerea candidaturii magistratului la interviul de promovare la ICCJ.

UPDATE Dezbaterile în cazul Rarinca, rejudecat la Curtea de Apel Bucureşti, vor începe pe 10 septembrie, după ce, la primul termen de vineri, avocatul din oficiu al Marianei Rarinca nu a depus concluzii scrise la dosar, fiind amendat cu 5.000 de lei de instanţă.

Mariana Rarinca a avut desemnat un avocat din oficiu pentru rejudecarea procesului în care este acuzată de şantajarea şefei ICCJ Livia Stanciu, deşi în timpul judecării iniţiale a avut un avocat ales.

Avocatul din oficiu, delegat de trei zile de Baroul Bucureşti, a spus vineri la instanţă că nu a avut suficient timp pentru a studia dosarul, astfel că nu a depus concluziile scrise.

În consecinţă, el a fost amendat de CAB cu amnda maximă de 5.000 de lei.

În aceste condiţii, Rarinca a cerut amânarea procesului şi a spus că îşi va angaja un apărător.

Procurorul DNA prezent la şedinţă şi Livia Stanciu s-au opus cererii de amânare a Marianei Rarinca.

În cele din urmă, instanţa a decis reluarea procesului pe 10 septembrie.

Motivarea sentinţei de rejudecare a dosarului

Între timp, magistraţii Curţii de Aple care au decis ca acest dosar să fie rejudecat şi-au motivat şi sentinţa. Astfel ei susţin în motivarea deciziei prin care au admis contestaţia în anulare a DNA, adică desfiinţarea sentinţei şi rejudecarea apelului că tehnica de argumentare a soluţiei de achitare în cazul Mariana Rarinca este una particulară, oarecum excepţională în peisajul practicii judiciare.

Potrivit magistraţilor, considerentele deciziei se bazează în cea mai mare parte pe aprecierea ca nelegale a probelor administrate în cursul urmăririi penale, ceea ce echivalează cu o încălcare a principiului separaţiei funcţiilor judiciare, în condiţiile în care încheierea judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti pronunţată în 4 august 2014 prin care s-a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală nu a fost contestată de nici un participant procesual.

"Este adevărat că magistraţii din apel şi-au dat seama că încalcă caracterul definitiv al acestei încheieri şi au procedat la constatarea nelegalităţii probelor administrate în cursul urmăririi penale care erau defavorabile inculpatei Rarinca, printr-un procedeu juridic inovativ, autointitulându-se 'apărători ai libertăţilor individuale recunoscute pe plan european' şi în baza acestei calităţi procesuale sui generis au procedat, făcând o trimitere generoasă la art. 6 din CEDO, la sancţionarea activităţii procurorilor de caz, în sensul considerării ca abuzive a unor acuze aduse inculpatei, aprecierii drept probe obţinute în stare de provocare a interceptărilor convorbirilor dintre inculpată şi colaboratorul sub acoperire şi de asemenea prezentând cu lux de amănunte activitatea susţinută a organelor de urmărire penală care şi-au desfăşurat activitatea cu celeritate, celeritatea fiind interpretată ca o 'nerespectare a dispoziţiilor legii europene cât şi a legii interne'", se arată în motivare.

În analiza cazului de contestaţie, respectiv a incompatibilităţii unui membru al completului de judecată, Curtea a înlăturat susţinerile Marianei Rarinca, potrivit cărora acest caz nu ar fi trebuit primit în condiţiile în care procurorul, dar şi persoana vătămată — Livia Stanciu ar fi avut posibilitatea să procedeze la recuzarea instanţei sau a unui membru al completului, deoarece interviul de promovare la Curtea Supremă susţinut de judecătoarea Risantea Găgescu ar fi avut loc cu mai mult timp înainte de soluţionarea apelului.

"Cazul de incompatibilitate respectiv art. 64 lit. f C.p.p. nu rezultă din simplul schimb de replici cu ocazia interviului pentru promovare la ÎCCJ, în urma căruia judecătoarea G.R. a fost respinsă, ci rezultă din coroborarea acestui fapt cu modalitatea tehnică de argumentare a soluţiei dispuse în dosarul nr. 22674/3/2015, considerentele deciziei nr. 733/20.05.2015 reflectând o atitudine de părtinire în defavoarea persoanei vătămate, ce depăşeşte limitele general admise ale amprentei personale ale judecătorului în expunerea motivelor ce au condus la pronunţarea unei soluţii. Instanţa subliniază că prezenta analiză nu vizează în nicio măsură temeinicia sau fundamentarea faptică a deciziei nr. 733/20.05.2015, însă analiza existenţei sau nu a cazului de incompatibilitate prevăzut de art. 64 lit. f C.p.p. obligă în mod necesar Curtea să facă referiri la elemente concrete ale considerentelor deciziei menţionate", se menţionează în document.

Instanţa subliniază că, într-adevăr, magistraţii trebuie să fie apărătorii drepturilor şi libertăţilor individuale recunoscute pe plan european, numai că acest concept implică faptul că trebuie să apere drepturile şi libertăţilor tuturor participanţilor procesuali şi nu numai pe ale inculpaţilor, deoarece în această din urmă ipoteză "şi-ar suprapune competenţele cu cele ale avocaţilor inculpaţilor, or, este de preferat ca într-un proces echitabil să existe în afară de avocaţii inculpaţilor şi nişte magistraţi imparţiali care să judece cauza".

Judecătorii care au judecat contestaţia în anulare susţin că este de esenţa unui proces echitabil, respectarea cu stricteţe a legislaţiei naţionale şi doar în situaţia unui conflict între legea internă şi cea internaţională referitoare la drepturile omului, să fie aplicată cea din urmă.

"Or, în cauză judecătorii din apel au procedat la înlăturarea art. 3 C.p.p. fără a constata faptul că acest articol ar fi neconvenţional sau neconstituţional, iar acest lucru este nepermis tocmai prin prisma unui principiu fundamental ce răzbate din întreaga jurisprudenţă CEDO, respectiv al securităţii raporturilor juridice. (...) Chiar şi dacă nu s-ar primi teza conform căreia încheierea judecătorului de cameră preliminară, necontestată, ar avea autoritate de lucru judecat, pentru echitabilitatea procedurii, impusă de acelaşi art. 6 CEDO, magistraţii au obligaţia să pună în discuţia părţilor nelegalitatea unor procedee probatorii, dând posibilitatea participanţilor să îşi exprime poziţia şi eventual să propună probe noi", se mai arată în motivare.

Practic, cazul Marianei Rarinca va fi rejudecat de instanţa care a achitat-o pe femeie în mai, iar apoi a admis contestaţia în anulare formulată de DNA la sentinţă.

Motivarea deciziei de achitare a Marianei Rarinca

În motivarea magistraţilor de la Curtea de Apel de achitare a Marianei Rarinca aceştia arătau că mesajele trimise Liviei Stanciu de către acuzată nu au fost de natură a-i crea o stare de temere celei dintâi, iar urmărirea penală a femeii acuzate că a şantajat-o pe şefa ICCJ nu a respectat garanţiile procesuale legale.

"Ceea ce a atras, încă de la început, atenţia Curţii, este faptul că nici în declaraţiile ulterioare persoana vătămată SLD nu a adus la cunoştinţa organelor de urmărire penală, faptele reale sau imaginare, compromiţătoare pentru aceasta şi pentru soţul său S.A. cu care ar fi fost ameninţată de către inculpata R.M., prin intermediul mesajelor din data de 03.06.2014, în vederea obţinerii unui folos material injust", se arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti, care, pe 21 mai, a achitat-o, definitiv, pe Rarinca.

Livia Stanciu a arătat într-o declaraţie că mesajele primite pe 3 iunie 2014 de la Rarinca au determinat-o să depună plângere, întrucât modul de formulare ale acestora şi succesiunea în care au fost trimise au indignat-o, mai ales că anterior i-a fost milă de situaţia personală a inculpatei.

Mesajele au următorul conţinut: "ora 18:13 «Dacă vă faceţi socoteala, ve-ţi avea mult mai mult de pierdut decât dacă îmi platiţi mie datoria. Voi spune tot ce ştiu inclusiv despre dv. şi am ce spune argumentat». ora 18:16 «Vă credeţi invincibilă dar vă garantez că tot ce voi spune va fi argumentat cu martori şi acte». ora 18:34 «De mâine vă voi trimite pe fax toate datele pe care le voi da presei». ora 19:17 «Vreau doar să-mi trimiteţi banii pe care mii datoraţi, mă puteţi anunţa cu un mesaj că i-aţi pus la poştă»", se arată în motivare.

"Eu am perceput mesajele ca ameninţări. Am înţeles din aceste mesaje că RM doreşte doar banii şi că susţine că ar avea probe şi înscrisuri pe care le poate da presei. Nu am nici cea mai vagă idee la ce anume se referă, eu sunt sigură că nu există asemenea probe şi înscrisuri reale care să conţină informaţii compromiţătoare la adresa mea sau a soţului meu. Eu am avut impresia că este cineva care o dirijează", scria Stanciu în plângerea depusă în 4 iunie 2014.

În urma percheziţiilor efectuate pe 9 iunie 2014, soldate cu reţinerea Marianei Rarinca, nu s-au găsit "acte şi informaţii compromiţătoare", notează CAB.

Mesajele nu au fost de natură a crea o stare de temere persoanei vătămate 

Instanţa menţionează că o cerinţă esenţială pentru existenţa laturii obiective a infracţiunii de şantaj este că fapta cu a cărei dare în vileag se ameninţă, reală sau imaginară, trebuie să fie de natură compromiţătoare, să aibă aptitudinea de a aduce atingere onoarei, demnităţii, reputaţiei persoanei la care se referă.

"Astfel, în raport de situaţia mai sus prezentată, Curtea constată că mesajele din data de 03.06.2014, transmise de către inculpata RM, persoanei vătămate Stanciu Livia Doina, prin care invocă recuperarea unei datorii nu se circumscriu elementului material al laturii obiective a infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. 2 Cod penal. În consecinţă, Curtea constată că mesajele din data de 03.06.2014 transmise de către inculpata RM, prin conţinutul lor nu au fost de natură a crea o stare de temere persoanei vătămate SLD, punând-o în situaţia de a nu mai avea resursele morale necesare pentru a se opune pretenţiilor acesteia", se mai spune în motivare.

Totodată, Curtea mai reţine că, la începutul lunii mai 2014, Livia Stanciu a primit-o "din milă" pe Rarinca în locuinţa sa din Bucureşti, deşi în luna aprilie a sunat-o şi i-a spus că nu stă de vorbă cu "şantajişti nenorociţi". "Tot din milă", Stanciu i-a dat femeii 800 lei, 200 lei reprezentând cheltuieli de transport şi 600 lei pentru efectuarea intervenţiei chirurgicale a nepoatei acesteia, mai notează CAB.

"În acest sens, astfel cum mai sus s-a arătat, persoana vătămată SLD a înţeles să o ierte pe inculpata RM pe motiv că «oricărui om trebuie să-i întinzi o mână de ajutor», până în data de 03.06.2015, când în urma celor patru mesaje primite a formulat plângere penală împotriva acesteia pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj", se arată în motivarea CAB.

Curtea mai aminteşte şi de mesajele trimise de Rarinca lui Radu Stanciu, cumnatul preşedintelui ICCJ: "Nu pot sa mai aştept. Nu o sa vă placă dar mam hotărît sa numai ţin cont decît de mine şi de ai mei. Cineva va avea musafiri neplăcute la usa", "Am semnat cu o tel şi voi spune tot ce ştiu cu date concrete şi cu martori dna ma ignorat total dar eu am plătit o parte din datorii şi vreau banii", "Voi pune şi pe internet" şi "Sunt în drum spre Bucureşti nu mai am milă de nimeni. o sa iasă aşa de urît încât poate sa şi dea demisia am vrut doar banii mei".

Cumnatul Liviei Stanciu i-a spus şefei ICCJ că Rarinca pretinde că le-a dat creditorilor soţului ei, defunctul Andrei Stanciu, în numele acestuia, 20.000 de euro, iar acum are pretenţia ca suma respectivă să-i fie dată pentru a nu face dezvăluiri în presă, potrivit declaraţiilor celor doi.

"În urma analizării probelor administrate în cauză, Curtea nu va da eficienţă declaraţiilor persoanei vătămate SLD şi ale martorului SR cu privire la solicitarea sumei de 20.000 de euro de către inculpata RM, în scopul dobândirii unui folos patrimonial injust", notează judecătorii CAB.

CAB mai apreciază că este "lipsită de fundament legal" susţinerea din rechizitoriu, potrivit căreia Rarinca şi-ar fi concretizat ameninţările când a sunat, pe 8 iunie, la Antena 3.

Discuţia telefonică pe care a avut-o cu operatoarea care i-a răspuns este redată în motivare:

"operatoare: alo, da.

- RM: bună ziua! alo!

- operatoare: bună ziua! da?

- RM: vreau şi eu legătura ... eu ştiu ... cu cineva care ar putea să preia un gen de ştire.

- operatoare: da, spuneţi despre ce e vorba.

- RM: vroiam să vorbesc cu cineva, eu ştiu?

- operatoare: doamnă, eu nu! eu dacă v-am răspuns ... puteţi vorbi cu mine. Dacă ... dacă nu... aşteptaţi în altă zi, ca să răspundă altcineva".

"De asemenea, Curtea constată că în mod netemeinic Parchetul a invocat periculozitatea inculpatei RM, motivat de faptul că acesta a întreprins acţiuni de dispreţ faţă de justiţie şi autoritate. Mai mult, Parchetul prin motivul de apel declarat o acuză pe inculpata RM că şi-a creat o imagine de «victimă a sistemului», «aducând în acest mod o umbră de îndoială asupra corectitudinii anchetei penale şi a imparţialităţii magistraţilor». Contrar susţinerilor Parchetului, Curtea constată că urmărirea penală s-a efectuat de către procurorii de caz, în perioada 04.06.2014 - 27.06.2014, fără ca inculpatei RM să-i fie respectate garanţiile procesuale prevăzute de lege. În acest sens, se are în vedere faptul că procurorii de caz aveau obligaţia, în conformitate cu dispoziţiile art.100 Cod procedură penală să strângă probe atât în favoarea cât şi în defavoarea inculpatei RM, din oficiu sau la cerere", se mai spune în motivare.

Mariana Rarinca, trimisă în judecată în 1 iunie anul trecut de DNA pentru şantajarea Liviei Stanciu, a fost achitată, pe 21 mai, de Curtea de Apel Bucureşti, decizia fiind definitivă. Anterior, Tribunalul Bucureşti a condamnat-o pe Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare.

Rarinca a fost arestată preventiv în perioada 10 iunie - 18 decembrie 2014.

"Această doamnă, care a lucrat la cabinetul soţului meu, decedat în urmă cu trei ani şi jumătate, m-a apelat spunându-mi că soţul meu ar avea o datorie de 20.000 de euro la dumneaei. Desigur că am manifestat iniţial toată disponibilitatea pentru a clarifica această situaţie, deşi mi s-a părut absurdă după trei ani şi jumătate. I-am solicitat să-mi furnizeze date concrete ce reprezintă suma respectivă. Mi-a comunicat că aceasta ar reprezenta contracte de asistenţă juridică care nu au fost onorate de soţul meu ca urmare a decesului acestuia. I-am cerut din nou cu insistenţă, în acea discuţie, să-mi prezinte elemente concrete cu privire la situaţia respectivă. În mai multe rânduri, în discuţie, a evitat. În finalul ei m-a ameninţat că dacă nu îi dau suma de 20.000 de euro va întreprinde acţiuni de defăimare a mea şi că nu o să fie pe placul preşedintelui ICCJ", spunea Livia Stanciu la momentul respectiv.

Mariana Rarinca şi Livia Stanciu, audiate de intanţă

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti le-au audiat luni, 17 august, atât pe Mariana Rarinca, cât şi pe Livia Stanciu.

Mariana Rarinca a declarat că, în opinia sa, decizia luată de judecătoarea Risantea Găgescu este corectă, iar actualul complet de judecată nu ar fi fost legal învestit pentru redeschiderea acestui caz.

La rândul său, Livia Stanciu a declarat în faţa magistraţilor că decizia luată de Risantea Găgescu s-a făcut prin analizarea doar a anumitor probe din dosar şi prin ignorarea celorlalte, astfel încât decizia ar fi fost lipsită de imparţialitate.

Totodată, Stanciu a mai arătat că lipsa de imparţialitate a judecătoarei Găgescu rezultă şi din faptul că, în decizia sa privind-o pe Rarinca a desfiinţat sentinţa Tribunalului Bucureşti, dar a scris greşit numărul acesteia şi nu a rectificat nici până în prezent. 

După o pauză de câteva ore pentru deliberări, judecătorii au dat verdictul: procesul în care Mariana Rarinca a fost achitată în dosarul în care a fost acuzată că a şantajat-o pe Livia Stanciu, se reia.