În genunchi, în faţa baronului Căncescu. Reacţia vicepreşedintelui CJ Braşov după ce a fost pus în funcţie

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov Aristotel Căncescu făcea legea în judeţ, controlând cu mână forte atât achiziţiile publice, cât şi numirea oamenilor loiali în posturi-cheie. Unul dintre aceştia, Mihai Pascu, s-a pus în genunchi şi i-a pupat mâna „baronului“ după ce l-a numit vicepreşedinte al Consiliului Judeţean. Căncescu a fost trimis în judecată pentru mită şi abuz în serviciu.

Întreaga activitate administrativă a Consiliului Judeţean Braşov, inclusiv realizarea achiziţiilor publice, ajunsese la cheremul lui Aristotel Căncescu. Aceasta este concluzia procurorilor DNA care au investigat cel de-al treilea deschis pe numele fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu (64 de ani).

Acuzaţiile aduse politicianului în acest nou caz ajuns în instanţă sunt luare de mită şi abuz în serviciu. Căncescu a ajuns să să se comporte ca un adevărat baron în judeţ, după ce a cumulat două funcţii importante timp de mai mulţi ani. În anul 2000, Căncescu a preluat conducerea PNL Braşov şi a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean. Anterior,  în perioada 1990-2000, Căncescu a fost senator de Braşov din partea FSN, PDSR şi PD. 

Potrivit DNA, pentru a-şi asigura controlul asupra întregii activităţi a Consiliului, Căncescu a angajat în instituţie persoane fidele din cadrul partidului sau a trustului de presă pe care-l controla, funcţionarii fiind recompensaţi cu excursii în destinaţii exotice, costisitoare, fără vreo legătură cu activitatea administrativă sau cu vreun schimb de experienţă: Nepal, Zimbabwe, Kenya sau Japonia.

Legea lui Căncescu

Cât de puternică a fost influenţa lui Căncescu în Consiliul Judeţean şi în PNL? Declaraţiile pe care apropiaţii săi le-au dat la DNA au arătat că era decisivă. „În perioada în care Căncescu Aristotel a deţinut funcţia de preşedinte al PNL Braşov deciziile în partid luate de biroul judeţean au fost luate potrivit propunerilor formulate de acesta”, a explicat unul din liderii PNL Braşov.

„Arăt că nu am cunoştinţă ca vreunul dintre cei apropiaţi să ia decizii fără ştiinţa sau peste Căncescu, dar nu era posibil întrucât domnul preşedinte era o persoană care controla (activitatea n.r.) şi nu se putea lua vreo decizie fără ştirea acestuia sau care să treacă peste capul  lui”, a declarat şeful unei companii subordonate CJ.

Fost consilier judeţean şi vicepreşedinte PNL Braşov, Claudiu Coman a fost trimis în judecată în acest dosar pentru complicitate la aluare de mită şi complicitate la abuz în serviciu. El a fost unul dintre apropiaţii fostului şef al CJ Braşov. „Căncescu a dezvoltat un sistem pentru alocarea de bani din fondul de rezervă nu doar în interesul lui, ci şi în interesul apropiaţilor lui. Aceştia mergeau la el, îi prezentau o cerere şi îi spuneau „şefu asta-i pentru mine” sau „şefu am un interes” şi Căncescu semna pentru aprobarea respectivei cereri. În general după ce semna de aprobare Căncescu dădea şi banii”, a povestit Coman la DNA.

Cum şi-a ales urmaşul la „tron“

Situaţia ajunsese de aşa natură, încât Căncescu ar fi vrut în 2016 să se retragă din CJ, să candideze pentru un loc în Parlament, iar în locul lui să lase un om de încredere. Planul fusese făcut înainte ca DNA să deschidă anchetele care-l vizau. Astfel, liderul CJ Braşov şi-ar fi ales „urmaşul” la şefia Consiliului în persoana luii Mihai Pascu, un tânăr director adjunct din instituţie. Primul pas a fost înscrierea lui Pascu în Partidul Conservator, mutare care ar fi fost făcută cu acceptul preşedintelui fondator al formaţiunii politice, Dan Voiculescu. Totul s-ar fi aranjat prin intermediul şefului PC Braşov, Ion Diniţă, amic cu Aristotel Căncescu şi ale cărui firme erau abonate la contractele CJ.

„Pascu a intrat în politică la insistenţele lui Căncescu. Nu-mi amintesc exact când, dar sigur era iarna, dar îmi amintesc că l-am dus pe Căncescu la Buşteni pentru a se întâlni cu preşedintele PC, domnul Voiculescu. La întâlnire au mai fost Pascu Mihai şi domnul Diniţă Ioan. Cred că întâlnirea aceasta a fost dorită de Căncescu”, a explicat, la DNA, unul dintre angajaţii CJ.

Omagiul „vasalului”

Pascu a fost pus  pe poziţia a cincea, pe lista USL pentru alegerile locale din 2012 şi a fost ales consilier judeţean, apoi promovat vicepreşedinte al CJ Braşov. „Pe Pascu Mihai preşedintele Căncescu l-a promovat în toate funcţiile. Spunea despre el că este copilul lui. Căncescu a spus că Pascu va fi următorul preşedinte al CJ. Imediat după alegerile din 2012 am asistat la o întâlnire în biroul lui Căncescu de la CJ. De faţă fiind Sebastian Grapă, Coman Claudiu şi Pascu Mihai. Posibil şi Ispas Radu, dar nu sunt sigur. La un moment dat, după ce am băut şi două sau trei sticle de vin, Pascu Mihai s-a pus în genunchi, i-a pupat mâna lui Căncescu şi i-a mulţumit că a ajuns în funcţia de vicepreşedinte al CJ. Nimeni din cei prezenţi nu a făcut un gest similar”, a descris dintre consilierii judeţeni ineditul moment de recunoştinţă.

Relaţiile dintre Pascu şi Căncescu s-au deteriorat doi ani mai târziu, după ce DNA a început anchetele la CJ Braşov. Vicepreşedintele CJ Braşov a dat mai multe declaraţii în defavoarea fostului său protector. Din dispoziţia lui Căncescu, Pascu a fost revocat din funcţie, în locul său fiind ales vicepreşedinte Claudiu Coman.

Cum se plăteau funcţiile de consilieri

Acesta este contextul în care baronul PNL a ajuns să deturneze mecanismul democratic al alegerii în funcţiile de consilieri judeţeni, arată anchetatorii. Candidaturile pe locurile eligibile pe listele PNL ale consilierilor judeţeni Braşov, la alegerile locale din 2012, au fost condiţionate de plata unor sume de bani către Căncescu, acuză DNA. În schimb, politicianul neagă totul.

Procurorii arată că politicianul ar fi cerut bani de la trei persoane pentru a fi puse pe locuri eligibile pentru CJ Braşov. Căncescu ar fi primit 105.000 de lei şi promisiunea că mai mulţi angajaţi din trustul său media vor fi angajaţi la Agenţia Judeţeană de Dezvoltare Durabilă - unde ar fi urmat să fie numit şef unul dintre mituitori. Printre cei care au dat bani se numără şi Claudiu Coman, şef de campanie electorală şi consilier judeţean PNL.

Bani negri la partid

Coman a făcut şi un denunţ la DNA: „Aristotel Căncescu, preşedinte al CJ Braşov şi preşedinte al PNL Braşov, a beneficiat de sume de bani care i-au fost date de mine şi de alţi colegi pentru a ne pune pe lista candidaţilor pentru alegerea în funcţia de consilier judeţean, sume disimulate în forma contribuţiei la campania electorală”. Coman a explicat că pentru banii daţi astfel la partid nu s-ar fi făcut niciun act. „Este posibil ca o parte să fie disimulaţi în donaţii, atunci când s-au întocmit situaţiile financiare la partid pentru prezentarea acestora Autorităţii Electorale Permanenete. Nu s-au raportat însă la autoritatea electorală toţi banii cheltuiţi în campanie”, a precizat Coman.

Un alt consilier care a dat bani a confimat la DNA, într-o declaraţie de martor, că de strângerea banilor se ocupa Coman, iar discuţiile aveau loc în biroul acestuia. „L-am întrebat care este suma şi dacă există o diferenţă pentru fiecare loc de pe listă. Mi-a spus că se depun între 50.000 de lei şi 300.000 de lei şi că primii trei de pe listă vor depune câte 300.000 de lei, următorul 200.000 de lei, apoi în ordine descrescătoare 150.000 de lei, 100.000 de lei şi 50.000 de lei, toate locuri eligibile. L-am întrebat pe Coman cât depune el şi mi-a spus că 50.000 de lei”, a povestit consilierul judeţean.   El a mai arătat că a ales să dea 50.000 de lei, pentru care nu s-a făcut niciun act de donaţie şi nici nu a primit chitanţă. „Pentru alţi bani daţi la partid mi s-a făcut act de donaţie şi chitanţă. Nu mai reţin când, la aproximativ un an după alegeri am făcut un act de donaţie, dar nu mai ştiu pentru ce sumă”, a mai povestit consilierul.