5 mituri despre ţigani, demontate de un britanic

Deşi o bună parte a romilor din Marea Britanie au locuinţe permanente sau spaţii autorizate pentru rulote, unii dintre ei încă trăiesc în tabere neautorizate FOTO Reuters

„Ţiganii au parte de nunţi cu mare fast, trăiesc în caravane, provin din Europa de Est şi se gândesc în mod constant să migreze spre Marea Britanie, pentru a putea trăi de pe urma ajutorului financiar oferit de stat, nu? Greşit!“. Astfel îşi începe jurnalistul britanic Alex Kann editorialul din „The Independent“, în care încearcă să demonteze cinci mituri despre ţigani.

Kann este şi directorul unui post britanic de televiziune, „Community Channel“, care transmite, până pe 14 iunie, emisiunea „The Gypsy, Roma and Traveller Season“ prin care vrea să prezinte adevărata faţă a comunităţii rome din Marea Britanie. Alex Kann a pus cap la cap unele dintre cele mai cunoscute mituri şi stereotipuri despre ţigani, încercând să le demonteze.

Mitul 1: Toţi tiganii trăiesc în caravane

Stilul de viaţă nomad al ţiganilor de pretutindeni este binecunoscut. Un ţigan autentic este cel care călătoreşte cu căruţa, stă în jurul focului, cântă şi este indiferent la tot ce se petrece în jurul său. Nu şi în Marea Britanie, acolo unde unii dintre ei trăiesc în locuinţe permanente ori în spaţii autorizate pentru rulote, cu permisiune de şedere pe termen lung, plătind impozite şi achitând utilităţile către consiliul municipal.

„Este foarte bine cunoscut faptul că o bună parte a ţiganilor îşi definesc stilul de viaţă prin acest mod, dar nu toţi trăiesc în caravane sau în căruţe, iar cei mai mulţi dintre cei 300.000 de romi din Marea Britanie au o locuinţă stabilă“, arată Alex Kann.

Deşi o minoritate trăieşte în tabere neautorizate, care nu beneficiază de serviciile consiliului, stilul de viaţă nomad a evoluat dintr-o varietate de motive, fie că este vorba de tradiţii culturale, de munca în funcţie de sezon sau de persecuţiile locale.

Mitul 2: toţi ţiganii au nunţi pompoase şi poartă haine provocatoare

Un stereotip major este legat de stilul de viaţă sclipitor, care atrage atenţia. „Dar, la fel cum polonezii nu au o imagine completă despre britanici când vine vorba de o petrecere a burlacilor în Varşovia, tot astfel nici noi nu avem o imagine de ansamblu despre cultura ţiganilor, ci doar o vedem printr-o prismă de programe de divertisment“, spune Alex Kann.

Editorialistul dă exemplul emisiunii postului de televiziune britanic C4, „Big Fat Gypsy Wedding“ care, chiar dacă pune în lumină stilul de viaţă excentric al ţiganilor din Marea Britanie, nu dezvăluie o imagine completă a acestuia. De exemplu, moda ţiganilor de a purta haine lălâi şi vapoaroase ţine de modestie, iar igiena este un aspect ce ţine de obişnuinţă, fiind dezvoltată de-a lungul secolelor în care aceştia erau pe drumuri.

Mitul 3: ţiganii nu sunt înclinaţi spre muncă, le lipseşte educaţia şi aspiră să trăiască din beneficii

Încercând să demonteze acest mit, Alex arată că orice comunitate are parte de infractori şi evazionişti.

„Dacă vei căuta cuvintele «ţigan» sau «rom» pe orice site, vei găsi poveşti care perpetuează mitul conform căruia comunitatea romă este strâns legată de crime, evaziune fiscală şi şomaj voluntar. Nimic nu putea fi mai departe de adevăr. Membrii comunităţii nu sunt, din punct de vedere statistic, puternic reprezentaţi în rândul populaţiei care se află în penitenciarele din Marea Britanie. La fel ca în oricare altă comunitate, printre ei se găsesc şi infractori, la fel cum se găsesc şi profesori, asistenţi medicali, ofiţeri de poliţie, artişti sau antreprenori“, încearcă Alex Kann să arate faţa pe care comunitatea romă o are în Marea Britanie, o identitate care se regăseşte şi în sânul altor naţii.

Acesta dă exemplul mai multor ţigani din documentarul „Acces All Areas“, care au parcurs fiecare treaptă a învătământului, ajungând până la Oxford, menţinându-şi, în acelaşi timp, identitatea. Jurnalistul mai spune că există şi alte documentare despre ţigani de succes şi artişti romi, de la dansatorul de flamenco de renume mondial Mario Maya şi Papusza, influentul poet polonez al secolului XX, şi până la Eugene Hurtz, solistul carismatic al trupei newyorkeze Gogol Bordello.

Mitul 4: toţi ţiganii sunt străini

În contextul în care britanicii se simţeau ameninţati de un eventual val de imigranţi din partea de sud-est a Europei, editorialistul caută să exemplifice cu argumente istorice faptul că prezenţa ţiganilor şi a nomazilor în Marea Britanie nu este cu totul străină şi nouă. Chiar dacă, după 2004, valul de romi din România şi Bulgaria a devenit un fenomen îngrijorător pentru britanici, Alex încearcă să-şi liniştească compatrioţii, prin evidenţierea prezenţei altor ţigani pe tărâm britanic.

„Există o lipsă de înţelegere cu privire la distincţia dintre nomazi (în special irlandezi) şi romi, fiecare cu o altă etnie şi o altă istorie a migraţiei. Aceste grupuri au făcut mereu parte din societatea şi cultura britanică de mai bine de 500 de ani, primele înregistrări autentice ale prezenţei ţiganilor datând din 1505 în Scoţia şi 1514 în Anglia. Mulţi dintre actualii nomazi irlandezi au migrat din Iranda în secolul al XIX-lea şi după cel De-al Doilea Război Mondial pentru a lucra la proiectele de construcţii şi autostrăzi“, demonstrează Alex.

Romii au o origine etnică diferită de nomazi, care a fost recent atribuită, din punct de vedere lingvistic şi genetic, Indiei de Nord. Cel mai recent val de romi a venit din Europa de Est post-comunistă în anii 1990 şi 2004, atunci când unele ţări au aderat la Uniunea Europeană“, afirmă Alex, făcând referire la includerea României şi a Bulgariei în sânul naţiunilor europene.

Mitul 5: Marea Britanie va fi „inundată“ de romi din România şi Bulgaria

BBC a realizat recent un studiu în România şi a descoperit că doar 1% din respondenţi plănuiau să-şi caute de muncă în Marea Britanie în 2013 sau în 2014. „În timp ce romii din Europa de Est au venit în Marea Brianie încă din anii 1990, la fel au procedat şi alte grupuri din regiune, multe dintre care au devenit de atunci parte integrantă a societăţii noastre, iar alţii s-au decis să plece”, evidenţiază jurnalistul.

Încercând să dea exemplul pozitiv al puterii de schimbare şi de adaptare a ţiganilor, Alex dă drept model filmul „Lunik IX” realizat de Artur Conka, un ţigan de origine slovacă. Odată ajuns în Marea Britanie, el şi-a găsit drumul în viaţă. Filmul spune povestea ţiganilor din Slovacia care nu aveau acces la apă, combustibili sau electricitate şi în sânul cărora acesta a crescut.

În urmă cu 13 ani, familia lui s-a mutat la Londra, de atunci limba engleză devenind limba de bază. Ascensiunea ţiganului slovac a continuat, acesta obţinându-şi licenţa în fotografie, în prezent clădindu-şi o carieră în fotojurnalism. „La fel ca mulţi alţi ţigani care au venit în Marea Britanie înaintea lui, acesta este un membru activ al societăţii noastre“, conchide editorialistul.