Marinescu: Bucureştiul ar trebui să ceară adoptarea următorului buget european în timpul preşedinţiei române a UE
0Bucureştiul ar trebui să ceară, pe fondul discuţiilor privind Brexit, adoptarea următorului buget UE, pentru exerciţiul care va începe după 2020, în 2019, adică în timpul preşedinţiei române a blocului comunitar, a declarat europarlamentarul PPE Marian-Jean Marinescu, în cursul unei întâlniri cu jurnaliştii la Bruxelles.
„Este o discuţie ca bugetul viitor, după 2020, să se aprobe în 2019, de fapt să se aprobe de acest Parlament. Ceea ce ar fi extraordinar pentru România, pentru că noi avem preşedinţia (UE – n.r.) în primul semestru din 2019. Şi ar fi o preşedinţie extraordinar de importantă, pentru că s-ar aproba, nu numai bugetul, ci toate politicile europene, inclusiv de coeziune”, a declarat Marian-Jean Marinescu, cerând începerea discuţiilor în acest sens.
El a precizat că a avut o discuţie în acest sens, în vara anului trecut, cu premierul din acea perioadă cu Dacian Cioloş, căruia i-a sugerat să prezinte ca argument pentru acest lucru situaţia din acest exerciţiu bugetar. „S-a aprobat târziu bugetul în 2013 (…), absorbţia în Europa este la pământ, nu numai la noi, peste tot”, a explicat el.
Marinescu a precizat şi că noul buget ar putea fi pentru cinci ani, nu pentru şapte, ca în prezent.
De altfel, bugetul, alături de drepturile cetăţenilor, reprezintă una dintre principalele mize în Europa în urma Brexit. Unul dintre semnele de întrebare care se ridică este ce se va întâmpla cu contribuţia pe care urma să o aibă Marea Britanie până în 2020 la bugetul UE, au subliniat europarlamentari PPE. Londra şi-a dat acceptul pentru o serie de proiecte în derulare şi nu este clar dacă va continua finanţarea lor.
Una dintre principalele mize ale României privind Brexit este situaţia cetăţenilor români din Marea Britanie, a explicat Marian-Jean Marinescu. O altă miză importantă o reprezintă comerţul, la fel ca pentru întreaga Uniune, a adăugat el.
La rândul său, europarlamentara ALDE Norica Nicolai a subliniat că, din punctul său de vedere, componenta celor patru libertăţi fundamentale ale UE, inclusiv libera circulaţie a persoanelor, trebuie să fi o condiţie fermă în negocierile cu Marea Britanie, pentru menţinerea accesului la piaţa unică europeană.
(Corespondenţă din Bruxelles de la Ileana Toma)