Cum trebuie să arate pomul de Crăciun în 2015. Designerii spun că bradul trebuie să conţină neapărat nuanţe de marsala

În ultimii ani, bradul de Crăciun a devenit dintr-un simplu simbol o adevărată operă de artă pe care artiştii şi oamenii simpli o transformă cu podoabe de toate felurile. Dacă în trecut bradul era împodobit cu lumânări şi câteva globuri, acum animăluţe, fluturi şi bomboane de plastic întregesc tabloul de poveste.

În acest an, bradul de Crăciun s-a transformat într-un accesoriu cu ajutorul căruia o mulţime de români îşi decorează apartamentele fără să mai ţină cont atât de mult de semnificaţia pe care acesta o avea în urmă cu zeci de ani. Tendinţele se schimbă de la un an la altul şi cel mai important lucru, spun specialiştii, este modul în care îmbinăm culorile pe care le alegem pentru împodobirea bradului de Crăciun.

Brazii naturali transmit energie

Înainte de orice este foarte important tipul de brad pe care îl alegeţi în această iarnă. Variantele sunt numeroase şi totul ţine de preferinţele pe care le aveţi şi de buget. Spre exemplu, comercianţii au pus la dispoziţia românilor în această iarnă brazi naturali crescuţi în ghivece, brazi fără rădăcini înalţi de câţiva metri, dar şi o mulţime de brazi de plastic de curlori diferite, de la alb până la roz.

Chiar şi aşa, specialiştii recomandă un brad natural care să fie împodobit cu accesorii care să transmită o emoţie, o poveste. „Lemnul în esenţă este un material călduros. Dacă optăm pentru un brad natural, el ne va transmite o energie în locuinţă pe când un brad artificial va fi întotdeauna doar de decor şi atât, fie el verde sau alb“, explică designerii de la Studio 28g. Aceştia spun că şi brăduţii crescuţi în ghiveci sunt o variantă bună pentru această iarnă, însă trebuie să aveţi grijă cu ei pentru că necesită o îngrijire ceva mai atentă.

Cum împodobim bradul

În ceea ce priveşte accesoriile pe care le alegeţi pentru a împodobi bradul de Crăciun trebuie să ţineţi cont de câteva sfaturi simple pe care le dau designerii de interior. În primul rând, trebuie să ştiţi că în acest an puteţi pune în brad orice vă place, de la cărţi agăţate cu grijă până la clasicele globuleţe sau puteţi realiza un brăduţ handmade. Totul ţine de creativitate.

„Bradul de Crăciun nu ar trebui să fie după un tipar bine definit ci mai degraba ceva original, personal, să ne reprezinte şi să conţină un firicel de emoţie, entuziasm, decoraţiuni cu o legătură sentimentală. Gândindu-ne la design, putem fi destul de inventivi realizând brăduţi handmade din diverse obiecte cum ar fi din cărţi, instalaţii luminoase agăţate pe perete în formă de brad, sfori prinse într-un anumit fel, diverse desene, creioane colorate, tot ce vedem în jurul nostru şi ne inspiră“, precizează speciliştii Studio 28g.

În urmă cu ani buni, românii nu ţineau cont de câte culori au accesoriile pe care le agaţă în brad, însă în această iarnă designerii spun că un brad reuşit trebuie să aibă decoraţiuni în cel mult trei culori. Culorile ar trebui alese, în primul rând, în funcţie de cele pe care le aveţi în locuinţă pentru a crea o armonie între bradul de Crăciun şi camera în care este pus.

„Am putea opta, de asemenea, pentru culoarea anului 2015 - Marsala şi nuanţe din gama acesteia sau putem fi cu un pas înainte şi putem alege culorile anului 2016 care tocmai au fost desemnate de către PANTONE ca fiind Rose Quartz şi Serenity. Însă ar trebui să nu folosim mai mult de trei culori, tonuri din aceeaşi gamă“, mai spun cei de la Studio 28g.

Paleta de culori a decoraţiunilor este largă şi totul ţine de gusturile pe care le aveţi. Puteţi folosi culori pastelate în tonuri calde sau reci, culori şi accesorii vintage sau culori metalice dacă vă doriţi un brad care să pară elegant şi luxos. Pentru că instalaţia de pom este deseori nelipsită aceasta ar trebui să aibă o culoare neutră care să completeze „înfăţişarea“ bradului. Desigur, nu există o reţetă standard despre cum să accesorizaţi bradul de Crăciun, însă dacă ţineţi cont de aceste sfaturi aveţi şanse mari să vă mândriţi cu un brad impecabil pe care să-l admire toţi cei care vă treg pragul în această perioadă.

Cum au ajuns românii să-şi împodobească brazii

În urmă cu un secol, explică sociologul Alfred Bulai, bradul era doar un simbol al iernii şi oamenii nu prea puneau accent pe decoraţiuni. Uşor-uşor, acesta s-a transformat într-un accesoriu nelipsit din casele oamenilor în perioada sărbătorilor de iarnă şi a început să capete strălucire cu ajutorul unor decoraţiuni. La început, acestea erau simple şi destul de puţine după care, uşor-uşor, au început să fie din ce în ce mai extravagante şi mai complexe.

Spre exemplu, în timpul regimului comunist, brazii erau împodobiţi în fiecare casă după acelaşi tipar, fiind plini de globuri, steluţe şi beteală peste care era aşezat, în vârful bradului, un accesoriu care completa ţinuta întregului pom. Ghirlandele handmade erau piesele de rezistenţă ale acelor timpuri şi se realizau foarte uşor acasă. Mai exact, era vorba despre bucăţele colorate de hârtie, care erau lipite una de cealaltă.
În brad, povesteşte istoricul Dan Falcan, nu erau beculeţe, ci doar lumânări care înfrumuseţau pomul. Acestea erau aşezate cu mare grijă pe crengile proaspete ale brazilor şi în Ajunul Crăciunului erau aprinse. Astăzi, acest obicei nu se mai întâlneşte în casele românilor, iar în locul ghirlandelor şi lumânărilor au apărut diferite decoraţiuni: de la păsări din carton, coifuri şi urşi polari, până la acadele uriaşe şi sfori vopsite şi prinse de crengile brazilor.

„Suntem victimele marketingului“

Sociologul Alfred Bulai spune că aceste schimbări în materie de decoraţiuni pentru brazii de Crăciun s-au produs în permanenţă, fiind o urmare directă a procesului de marketizare. „Bradul a apărut ca un simbol al iernii, nu se împodobea la început. Nici cadourile nu erau asociate cu Crăciunul, ci cu Sfântul Nicolae, iar acum toată luna decembrie este a cadourilor. Este vorba despre un proces de marketizare specific secolul al XX-lea. Suntem obişnuiţi să aruncăm o tonă de bani, ne şi împumutăm. Este un model cultural care se propagă, suntem victimele marketingului“, susţine sociologul.