Cele mai mari proiecte de infrastructură finalizate în 2012

Parcarea de la Universitate a fost inaugurată în noiembrie. după nenumărate amânări. FOTO Adevărul

Anul ce tocmai a trecut, fiind unul electoral, a fost unul foarte bun pentru finalizarea unor mari proiecte de infrastructură din Capitală. În total, cele nouă proiecte finalizate în 2012 de către Municipalitate însumează investiţii de 220 de milioane de euro, potrivit Hotnews.ro.

Printre cele mai notabile realizări ale Primăriei Municipiului Bucureşti se numără finalizarea şantierului din Centru Istoric, inaugurarea unui pasaj suprateran vital pentru traficul din nordul Capitalei şi deschiderea unui nou terminal al Aeroportului Internaţional Otopeni, scrie Hotnews.ro.

Noul terminal de pe Aeroportul Otopeni:

Aeroportul Otopeni are din luna martie a anului trecut un nou terminal care corespunde standardelor europene. Începută în august 2009, lucrarea a scos din conturile Companiei Naţionale a Aeroporturilor Bucureşti nu mai puţin de 60 de milioane de euro. Noul terminal se întinde pe 16.600 de metri pătraţi şi adaugă celor 9 porţi de îmbarcare deja existente încă 15, foarte utile pentru fluidizarea şi mărirea capacităţii de tranzitare a principalului aeroport din Capitală. De asemenea, numărul pasarelelor de îmbarcare direct a crescut de la 5 la 14 şi poate oferi condiţii de staţionare pentru 1.500 de persoane.

Pasajul Pipera:

Pasajul suprateran Pipera, din cartierul omonim, a fost  inaugurat la 30 aprilie 2012, cu “doar” trei luni întârziere. Şantierul acestui proiect, în valoare de 32 de milioane de euro, a fost deschis în august 2010 şi este considerat vital pentru nordul Capitalei, deoarece preia din traficul de pe Bulevardul Dimitrie Pompeiu şi Fabrica de Glucoză şi asigură accesul mai uşor spre oraş de pe viitoarea autostradă A3. Pornind din Şoseaua Pipera, noul pasaj suprateran traversează unele dintre cele mai aglomerate artere ale Capitalei – Bulevardul Barbu Văcărescu şi Calea Floreasca – şi ajunge la sol 200 de metri mai departe la intersecţia Bulevardului Nicolae Caramfil.
Pentru a eficientiza la maxim acest pasaj, Primăria a cerut constructorilor şi lărgirea şoselei Pipera cu încă o bandă. Primăria Capitalei estima la vremea respectivă că aproximativ 100.000 de maşini vor tranzita Pasajul Pipera zilnic.

Reabilitarea Centrului Istoric, finalizată după 5 ani:

Proiectul a fost demarat în timpul mandatului de primar al lui Adriean Videanu, în 2007. Contractul a fost atribuit firmei spaniole Sedesa care urma să restaureze total infrastructura celor 14 străduţe cuprinse între Calea Victoriei şi Bulevardul Regina Elisabeta.  Cu 8,5 milioane de euro primiţi de la Banca Europeană de Investiţii, proiectul demarează în aprilie 2007 şi se împotmoleşte rapid, în luna octombrie 2008, când constructorul a spus că mai are de încasat pe munca prestată o diferenţă puţin mai mare de 2 milioane de euro. Cu doar două străzi refăcute, noul edil al Capitalei, Sorin Oprescu, decide rezilierea contractului, spunând că respectivul contract este păgubos pentru Municipalitate şi că termenele de finalizare nu au fost respectate. Rezilierea efectivă a contractului este semnată abia în octombrie 2009, timp în care lucrările au stagnat, spre disperarea bucureştenilor. Municipalitatea decide împărţirea şantierului în două pachete: străzi unde lucrările erau începute şi nefinalizate şi străzi unde lucrările nici nu începuseră. Astfel, la începutul anului 2011 contractele de atribuire a lucrărilor se semnează şi muncitorii reapar pe străduţele Centrului Istoric.

Două parcări vitale, inaugurate într-un an:

Problema locurilor de parcare a fost una dintre priorităţile Municipalităţii pentru anul 2012. După finalizarea construcţiei noii Arene Naţionale, Primăria Capitalei a cerut constructorului amenajarea unei parcări etajate în proximitatea stadionului, pentru suma de 10 milioane de euro. Lucrările pentru parcarea de 1.250 de locuri, dispuse pe patru nivele, din incinta Complexului Sportiv „Lia Manoliu“ au început în luna septembrie 2011 şi au fost finalizate 11 luni mai târziu. Acest proiect a adus o premieră pentru Bucureşti, fiind prima construcţie de acest gen pe al cărei acoperiş au fost create terenuri de fotbal şi de tenis ce pot fi închiriate. Fiind gândită ca o clădire verde, parcarea a folosit un sistem inovator care a permis folosirea unei cantităţi cu 40% mai mici de beton şi armătură pentru construcţia acesteia. Sistemul de planşee postcomprimate folosit aici permite obţinerea deschiderilor mari, cu un volum redus de beton şi armătură, iar pe suprafaţa exterioară a parcării au fost montate nişte plase de aluminiu uşor ce permit dezvoltarea plantelor căţărătoare precum iedera.

Parcarea de la Universitate a fost al doilea proiect de acest gen pe care Primăria Generală a reuşit să îl finalizeze în anul 2012. Construcţia  parcării subterane de 18 milioane de euro din Piaţa Universităţii a început în iulie 2010 şi ar fi trebuit finalizată în 18 luni, însă proiectul a tot avut parte de amânări, din cauza descoperirilor arheologice din acea zonă. Cum nici cel de-al doilea termen, care expira în luna mai 2012 nu a putut fi respectat. Pe 6 iunie, Oprescu a avansat un nou termen de finalizare al lucrării – 20 iulie. Nici acesta nu a putut fi respectat şi astfel predarea lucrării se face abia pe 15 noiembrie 2012. Şantierul perpetuu de aici transformase zona într-un coşmar pentru şoferii care nu aveau unde să-şi lase maşinile, iar parcagii de ocazie puseseră monopolul pe zonă, chiar sub ochii poliţiştilor. Parcarea de la Universitate este dotată cu echipamente de înaltă tehnologie: senzori speciali de prezenţă, sistem centralizat de monitorizare şi alarmare. Noua construcţie are şi facilităţi pentru posesorii de maşini hibrid: două prize electrice pentru încaărcarea autoturismelor, pe baza unui card preplătit. La fiecare intrare sunt indicate locurile disponibile pe fiecare nivel. De asemenea, parcarea este dotată şi cu  un sistem de recunoaştere a plăcuţelor de înmatriculare, iar la nivelul minus trei este amenajat un adăpost de apărare civilă.

Străpungerea Doamna Ghica – Bulevardul Chişinău:

Cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare din 9 decembrie, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, şi prim-ministrul României, Victor Ponta, au inaugurat Străpungerea Doamna Ghica-Bulevardul Chişinău şi un pasaj suprateran peste calea ferată. Potrivit edilului, această lucrare de infrastructură leagă zona de nord a Capitalei cu cea de sud-est, unind trei mari cartiere ale Bucureştiului: Pipera, Pantelimon şi Colentina.
Lucările la acest pasaj au început cu mai bine de şapte ani în urmă, în 2006, însă Primăria a decis să rezilieze contractual cu constructorul atunci când acesta a cerut dublarea sumei necesare pentru realizarea acestui proiect. Lăsate în paragină, lucrările s-au deteriorate rapid, mai ales cu ajutorul hoţilor de fier vechi, iar anul trecut, în luna martie, lucrările au fost din nou începute. Artera a fost finalizată în decembrie 2012, are patru benzi, câte două pe fiecare sens de circulaţie şi are o lungime totală circa 1,8 kilometri.