Cum s-a transformat Bucureştiul în 2013 în scena protestelor. Roşia Montană, maidanezii şi pistele pentru biciclişti, motive de manifestaţie
0Capitala a fost zguduită în toamna acestui an de proteste majore care au blocat traficul ori s-au lăsat cu violenţe. Săptămâni la rând zeci de mii de bucureşteni şi-au strigat nemulţumirile în stradă. Fie că au protestat faţă de proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană, fie că au strigat pro sau contra eutansierea maidanezilor, bucureştenii s-au mobilizat şi au ieşit în număr impresionant în centrul oraşului.
Roşia Montană sau cele două cuvinte care au dat startul unor manifestaţii de amploare în Bucureşti. În prima zi din luna septembrie, peste 4.000 de oameni au ocupat centrul Capitalei înarmaţi cu peturi cu care au lovit asfaltul minute în şir, după care au pornit în marş către clădirea Guvernului. A fost ziua care a marcat începutul unei serii de proteste nemaîntâlnite în Capitală.
Oameni ai străzii, intelectuali, bătrâni
Ultimul protest a avut loc sâmbăta trecută, pe 21 decembrie, când mii de bucureşteni nemulţumiţi de proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană au decis să îşi continue activităţile prin care vor să atragă atenţia guvernanţilor. Tot atunci, s-au împlinit şi 24 de ani de la Revoluţie, iar o bună parte dintre cei care au luptat atunci pentru dărâmarea unui regim au venit să îi comemoreze pe cei care nu au mai avut ocazia să se bucure de libertate.
Patru luni de manifestaţii în care s-au organizat fel de fel de proteste tematice. S-a mărşăluit pe cele mai importante artere din Capitală, s-a strigat într-un singur glas, printre blocuri, la cei care stăteau în case să coboare şi să se alăture manifestanţilor. S-a cerut demisia Guvernului Ponta, demisia lui Traian Băsescu ori a lui Sorin Oprescu.
„Aţi vândut tot. A mai rămas aurul şi aerul“- mesaj de pe un banner
Au fost prezenţi oameni de toate vârstele şi din toate clasele sociale: bebeluşii de câteva luni au stat agăţaţi de gâtul mamelor care strigau spre autorităţi, în timp ce oameni cu părul alb scandau pentru neînceperea exploatării miniere de la Roşia Montană.
Au fost cazuri în care oameni ai străzii, cu tricolorul agăţat pe umăr, au ieşit din adăposturile improvizate în care locuiau sau pur şi simplu din canal, în încercarea de a se alătura protestatarilor. În marea de oameni, statutul social nu mai avea nicio valoare, iar diferenţele erau aproape inexistente. Doar hainele murdare trădau existanţa într-o lume spre care mulţi oameni au uitat să privească.
Duminica în familie
În ultima zi din fiecare săptămână, cei care contestă proiectul de exploatare de la Roşia Montană şi-au făcut un obicei din a organiza „duminica în familie“. Mai exact, protestatarii s-au adunat în diferite puncte ale oraşului din care au pornit în marş spre destinaţia finală: Piaţa Universităţii.
Fie că au trecut prin faţa clădirii Guvernului, fie că au strigat în faţa Palatului Cotroceni, manifestanţii au decis să facă mişcare câteva ore în fiecare duminică. Un obicei sănătos, după cum povesteau atunci cei prezenţi la eveniment, dar prin care se încerca atragerea atenţiei.
Lanţ uman în jurul Parlamentului
Şi nu doar Roşia Montană a reuşit să scoată în stradă zeci de mii de bucureştii. Lipsa pistelor pentru biciclişti de pe carosabil a fost un alt motiv care a condus la organizarea unui protest de amploare.
„Ale, ale, s-a dat şpagă barosană pentru Roşia Montană!” , lozinca protestatarilor
Bicicliştii au pornit protestul pe două roţi din faţa Parcului Herăstrău FOTO Dorin Constanda
Pe 21 septembrie, mii se manifestanţi pe două roţi au transformat Bucureştiul într-o pistă enormă pe care s-au plimbat cerând demisia primarului general Sorin Oprescu, motivând că pe carosabil nu sunt amenajate piste. Bucureştenii au pornit din Parcul Herăstrău, au traversat Capitala şi au ajuns în Parcul Tineretului, după care au decis să îşi dea mâna cu cei care protestau faţă de exploatarea de la Roşia Montană.
O tânără mireasă s-a alăturat lanţului uman format în jurul Palatului Parlamentului FOTO: Facebook Rosia Montana in UNESCO World Heritage
În faţa clădirii Parlamentului, bicicliştii şi-au strâns mâinile cu „manifestanţii Roşia Montană“ şi au format un lanţ uman în jurul Casei Poporului, după care au plecat spre Piaţa Universităţii, acolo unde manifestaţia s-a încheiat în jurul orei 23.00.
Maidanezii au împărţit Capitala în două
Tot în luna septembrie problema maidanezilor a împărţit Bucureştiul în două tabere: cei care s-au declarat pro eutansia câinilor comunitari şi cei care s-au opus vehement acestei măsuri. Totul a început odată cu moartea tragică a lui Ionuţ Anghel, un băieţel de patru ani ucis de o haită de câini.
Cântăreaţa Nadine a organizat un protest, în faţa Parlamentului, faţă de problema maidanezilor FOTO Arhivă
Au urmat proteste peste proteste, nu la fel de mari ca cele dedicate proiectului Roşia Montană, dar care au stârnit controverse atât în rândul ONG-urilor de profil, cât şi în rândul grupurilor de iniţiativă îngrijorate de numărul mare de maidanezi din Capitală.
„Nu închidem ochii. Neimplicarea ucide“- mesaj de pe banner
Odată cu luna decembrie şi cu temperaturile scăzute din Bucureştii, o pare dintre protestatari au renunţat să mai participe la manifestaţii, fie că a fost vorba despre Roşia Montană, gaze de şist, maidanezi sau biciclişti. Uşor-uşor, protestele şi-au pierdut din amploarea pe care o aveau la începutul toamnei, dar au continuat să aibă loc.
Pe aceeaşi temă:
Protest pe biciclete pentru Roşia Montană. Mii de persoane au scandat în faţa sediului TVR
Se încarcă comentariile...
