ONG-urile din Moldova preferă sursele externe de finanţare din cauza legislaţiei

ONG-urile din Republica Moldova se confruntă cu multe probleme financiare şi legislative. Cele mai grave sunt dependenţa de sursele externe de finanţare şi legislaţia nefavorabilă din punct de vedere al finanţării acestora din donaţii publice. În acelaşi timp, organizaţiile obşteşti nu au specialişti pentru a colecta resurse financiare şi materiale.

Granturile externe de finanţare acoperă 83% din bugetul organizaţiilor, iar sursele autohtone - 17%, arată rezultatele studiului „Colectare de fonduri de către organizaţiile societăţii civile din Republica Moldova din surse autohtone: Oportunităţi şi perspective”, elaborat de către experţi naţionali şi internaţionali. Aceştia şi-au propus să evalueze situaţia colectării fondurilor din surse autohtone.

Organizaţii subfinanţate

Potrivit sondajului realizat pe un eşantion de 30 de ONG-uri, circa 27% dintre organizaţiile societăţii civile obţin bani din evenimente, concerte, licitaţii şi comercializarea lucrărilor executate, aceasta fiind şi cea mai importantă sursă autohtonă de finanţare pentru ONG-uri. O altă sursă autohtonă sunt donaţiile individuale şi cele ale agenţilor economici, care au fost menţionate de către 20% din cei intervievaţi. Cât ar părea de straniu, dar organizaţiile din ţara noastră nu au un om responsabil pentru colectarea de fonduri autohtone. Doar două ONG-uri au menţionat că au specialist în diversificarea surselor de finanţare. Autorii studiului au constatat că peste 50% dintre ONG-uri nu participă la nici un seminar de instruire privind diversificarea şi atragerea de noi fonduri, iar acestea nu au strategii care prevăd metode de acumulare de fonduri din interior.

Campanii inovative pentru vizibilitate

Organizaţiile societăţii civile folosesc metode conservatoare de acumulare de fonduri. Directorul Centrului Contact, Serghei Neicovcen, a spus că 70% dintre ONG-uri preferă scrierea proiectelor şi aplicarea la diferite programe oferite de donatorii internaţionali, deoarece această metodă este cea mai accesibilă şi nu are nevoie de multe resurse. În acelaşi timp, organizaţiile adună bani şi din interior, dar preferă să apeleze la metodele conservatoare, cum ar fi concertele, balurile şi evenimentele de caritate. Expertul Vasile Cioaric a menţionat că este o uşoară creştere în utilizarea unor tehnici de colectare moderne, cum ar fi SMS, terminale de plată, platforme on-line şi altele.

Legislaţia imperfectă alungă donatorii

Expertul independent Daniela Vidaicu susţine că unul dintre motivele pentru care organizaţiile nu apelează la colectarea de fonduri din sursele autohtone ar fi legislaţia în vigoare a Republicii Moldova imperfectă, care împiedică dezvoltarea acumulării de resurse financiare şi necesită reforme serioase. Vidaicu consideră că Legea cu privire la filantropie şi sponsorizare este neclară, iar Legea „2%” nu are un mecanism de implementare unde să fie clar cine primeşte şi cum are loc redirecţionarea procentuală de 2% din impozitul pe venit al persoanelor juridice şi fizice. Totodată, nu este clar cum se colectează bani prin boxe, mesaje telefonice şi terminale de plată. În fond, legislaţia dă multe posibilităţi de interpretare, iar organizaţiile se tem şi nu ştiu cum să o aplice.

Experţii recomandă reglementarea unei proceduri de confirmare a donaţiilor, inclusiv prin boxe. Pentru a stimula colectarea fondurilor din surse interne, aceştia mai recomandă adoptarea unor modificări la Codul Fiscal pentru a fi funcţional mecanismul de redirecţionare a 2% din impozitul pe venit. 

Proiectul studiului „Colectare de fonduri de către organizaţiile societăţii civile din Republica Moldova din surse autohtone: Oportunităţi şi perspective” a fost elaborat de către Centrul Contact şi organizaţia internaţională ENCL, cu susţinerea financiară a Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).