Oamenii părăsesc satele şi se mută la oraş. Din ce raion pleacă cei mai mulţi locuitori

Cei mai mulţi moldoveni au plecat în 2014 în Ucraina şi Federaţia Rusă. FOTO Adevărul

Migraţia a devenit, de-a lungul anilor, un fenoment obişnuit pentru cetăţenii Republicii Moldova. Mereu în căutarea unui trai decent, moldovenii migrează atât peste hotarele ţării, cât şi în interiorul ei.

Biroul Naţional de Statistică (BNS) informează, în raportul „Situaţia social-economică a Republicii Moldova în anul 2014", că pe parcursul anului trecut, 35,8 mii de persoane şi-au schimbat locul de trai în interiorul ţării, iar alţi 2.374 de cetăţeni au plecat pentru a se stabili cu domiciliul permanent în străinătate.

Datele BNS arată că, în interiorul ţării femeile sunt cele care migrează mai des. Astfel, din numărul total de migranţi interni (35,8 de mii), 58% sunt femei, iar 42% sunt bărbaţi. De asemenea, două treimi din persoanele care şi-au schimbat locul de trai dintr-o localitate în alta a ţării provin din mediul rural. Deoarece migraţia are la bază, de cele mai multe ori, căutarea unui loc de muncă, mai mult de 90% din migranţii interni sunt persoanele apte de muncă, cu vârsta cuprinsă între 20-49 de ani.

Cei mai mulţi pleacă din Dubăsari. Tot aici sosesc mulţi

Intensitatea migraţiei interne se măsoară după numărul de sosiri şi plecări la 1.000 de locuitori. Indicele de mobilitate al populaţiei, pentru anul 2014, a înregistrat o valoare de 10,1 persoane la 1.000 de locuitori. Comparativ cu anul 2013, acest indice a crescut. Atunci, valoarea lui era de 9,4 persoane la 1.000 de locuitori. Aceasta este valoarea medie pe ţară, însă ea este depăşită în 18 raioane. Cel mai mare număr de plecări s-a constatat în raioanele: Donduşeni, Floreşti, Făleşti, Râşcani, Soroca, Călăraşi, Rezina, Teleneşti, Ungheni, Şoldăneşti, Căuşeni, Cantemir şi Leova. În aceste raioane se înregistrează de la zece la 14 plecaţi la 1.000 de locuitori. În raionul Dubăsari acest indice este şi mai mare - 16 plecaţi la 1.000 de locuitori. Situaţia este mai bună în municipiul Bălţi şi în raioanele Ialoveni, Taraclia şi UTA Găgăuzia. În aceste regiuni indicele înregistrează mai puţin de opt plecaţi la 1.000 locuitori.

Paradoxal, dar datele prezentate de BNS arată că cei mai mulţi oameni s-au stabilit, de asemenea, în raionul Dubăsari (17 sosiţi la 1.000 de locuitori), urmat de municipiul Chişinău (16). Totuşi, capitala se află pe primul loc, atunci când e vorba de termeni absoluţi. Astfel, în anul 2014, în municipiul Chişinău au sosit 13.000 de persoane, în municipiul Bălţi - 1.300 de persoane, iar în raioanele Cahul şi Ungheni aproape 1.000 de persoane.

Moldovenii pleacă în Ucraina şi Rusia

În ceea ce priveşte migraţia externă, BNS face referire la cifrele Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor. Conform acestora, pe parcursul anului trecut, din ţară au plecat 2.374 de persoane pentru a se stabili cu domiciliul permanent în străinătate. Cei mai mulţi moldoveni au plecat în 2014 în Ucraina (602) şi Federaţia Rusă (788). Locul trei le revine Statelor Unite ale Americii, unde 285 persoane din Republica Moldova şi-au ales un nou domiciliu. Topul este urmat de Germania (223) şi Israel (210). Majoritatea emigranţilor, atât femei, cât şi bărbaţi, au între 15 şi 44 de ani.

Românii vin în Moldova la muncă, israelienii - la studii

În informaţia Ministerului Afacerilor Interne, inclusă în raportul BNS, se arată că, în anul 2014, 4.187 de cetăţeni străini şi 440 de repatriaţi au primit permis de şedere permanentă sau temporară în Republica Moldova. Cei mai mulţi imigranţi au venit din România (852 de persoane), dintre care 544 au fost în căutarea unui loc de muncă şi numai 36 au fost studenţi. Pe locul doi, după numărul imigranţilor străini, se află Ucraina, cu 534 de persoane. Dintre acestea, aproape 68 % au emigrat împreună cu familia. Ucraina este urmată de Israel. Numărul celor veniţi din Ţara Sfântă este de 525 de persoane, dintre care mai mult de 96% sunt studenţi la universităţile din Republica Moldova. Alţi imigranţi provin din Rusia, Turcia, Italia, SUA, Germania, Franţa, Azerbaidjan, Bulgaria, Siria şi alte ţări.

Motivele migraţiei

Factorii economici - când scopul migraţiei este găsirea unui loc de muncă sau crearea unei cariere de succes

Factorii sociali - când oamenii migrează în căutarea unei vieţi mai bune sau pentru a fi alături de membrii familiei lor sau prieteni.

Factorii de natură politică - când oamenii vor să scape de persecuţia politică sau de zonele afectate de război

Factorii de mediu/climatici - când oamenii fug de zonele în care au loc dezastre naturale sau atunci când clima nu le este favorabilă

90 %

din migranţii interni sunt persoane cu vârsta între 20-49 de ani.