Interviu cu Sergiu Gladun, obstetrician-ginecolog: „Tot mai multe cupluri din Moldova suferă de infertilitate“
0
Despre sănătatea femeii şi problemele din sistemul sanitar am discutat cu Sergiu Gladun, medic obstetrician-ginecolog la Institutului Mamei şi Copilului din Chişinău, fiul regretatului Eugen Gladun – fondator al acestei instituţii şi fost ministru al Sănătăţii.
Am stabilit să ne întâlnim în biroul lui de la etajul doi al Institutului Mamei şi Copilului, în doi al Institutului Mamei şi Copilului, într-o zi de vineri. Pe hol, erau câteva gravide nerăbdătoare, uitându-se cu suspiciune la oricine bătea la uşa doctorului. Am convenit să aştept până le va examina pe toate. Se făcuse ora 15.00, iar el încă nu mâncase. Dimineaţă avusese două operaţii, iar de atunci oferea consultaţii. „Modest din fire şi, totodată, un medic care a reuşit să-şi păstreze umanitatea“, aşa îl caracterizează pacientele sale.
Domnule doctor, e chiar atât de greu pentru un medic să rămână sensibil la problemele pacienţilor?
Sergiu Gladun: Munca îi transformă pe doctori în oameni mai duri. Aşa e viaţa, cu timpul ne mai schimbăm, dar nu trebuie să uităm că răspundem de două vieţi – de cea a femeii şi de cea a copilului. De aceea, trebuie să fim foarte atenţi şi în timpul sarcinii, şi în timpul naşterii, şi după. Problemele de comunicare dintre medici şi pacienţi sunt generate, cred, de lipsa de timp şi de lipsa personalului. Medicul nu poate să stea lângă o gravidă 14 ore, atât cât durează naşterea. Cea mai importantă persoană în timpul naşterii este moaşa. Din păcate, nu avem suficiente, în timp ce femeile îşi doresc mai multă atenţie.
Aveţi paciente din localităţi îndepărtate care vă roagă să le urmăriţi sarcina?
Da, sunt multe cazuri. Vin din nordul, sudul ţării, din diverse localităţi. Am paciente şi din România.
Şi cum le faceţi faţă tuturor?
Noi nu suntem dumnezei pe pământ. Obosim, dar trebuie să fim atenţi. Nu-mi permit să vorbesc urât cu pacientele. E mai greu atunci când telefonul sună întruna. Unele nu înţeleg că pot fi în sala de operaţii şi mă sună din cinci în cinci minute. Am peste 100 de apeluri pe zi. Uneori răspund dur, dar mai târziu mă calmez, pentru că muncim cu oamenii, iar asta nu e niciodată uşor.
Cu ce probleme de sănătate vin cel mai des femeile la doctor?
Tot mai multe cupluri vin cu probleme de fertilitate. În 50% din cazuri e vorba despre femei şi în 50% despre bărbaţi. De vină este modul nesănătos de viaţă –fumatul, consumul excesiv de alcool, infecţiile transmisibile. Cele mai răspândite cauze ale infertilităţii sunt impermeabilitatea trompelor uterine, dereglările hormonale şi problemele de spermatogeneză. Ne bucură faptul că în Moldova există posibilitatea efectuării procedurilor de fertilizare in vitro. Şi rata succesului este în creştere în ultimii ani.
Totuşi, fertilizarea in vitro devine o afacere. Unii doctori indică această procedură chiar şi atunci când problema poate fi soluţionată mai uşor.
Fertilizarea in vitro permite atingerea scopului mult mai repede. Putem trata o pacientă pe parcursul a patru ani, dar putem să-i facem mai întâi procedura de reproducere asistată şi apoi să rezolvăm problema. Desigur, procedura este scumpă, de aceea eu mă străduiesc să o indic în ultimă instanţă. Totul, însă, depinde de vârsta pacientei. Dacă e tânără, atunci avem timp să facem tratament hormonal, endoscopic. După 35 de ani, funcţia fertilă scade, iar noi suntem presaţi de timp.
Dar tot mai mult se vorbeşte despre faptul că medicina întrece normele etice şi că forţează nota prin noile tehnologii...
Noile tehnologii ne permit să facem screening-uri pentru a afla dacă fătul este sănătos sau nu. După ce detectăm o problemă, apare întrebarea: ce facem mai departe? Dar noi nu insistăm niciodată asupra unei sau altei decizii, noi doar informăm părinţii despre afecţiunile cu care urmează să se nască bebeluşul lor. Nu putem spune că un copil trebuie ucis. Sunt cazuri când femeile îşi tratează un timp îndelungat infertilitatea, iar când rămân însărcinate, află că au un copil cu sindromul Down. Unele refuză să întrerupă sarcina. Desigur, viaţa devine altfel, dar aceşti copii trăiesc şi aduc fericire în familie. Foarte mult depinde de educaţia şi îngrijirile pe care le primesc. Cine ştie, poate, peste ani, vor apărea tratamente pentru acest sindrom.
Putem vorbi de o creştere a anomaliilor cromozomiale?
Da, este o creştere lentă. Catastrofa de la Cernobîl a afectat genetica noastră, precum şi pesticidele utilizate atât de intens în perioada sovietică.
Cum aţi decis să faceţi Facultatea de Medicină? A fost influenţa de acasă?
Da. Mama şi tata au fost doctori. Şi sora mea a devenit obstetrician-ginecolog. Iniţial, am vrut să fac chirugie generală. Ulterior, am decis să mă specializez în obstetrică şi ginecologie. Eram= sigur că voi avea profesori buni, ca tata şi ca prietenii lui.
Tatăl dumneavoastră a fost ministru al Sănătăţii şi a condus mulţi ani institutul, dar activitatea dumneavoastră e legată doar de actul medical. Aţi vrea să-i mergeţi pe urme şi în această privinţă?
Tata a fost un lider, iar eu sunt mai liniştit. El îmi zicea mereu că trebuie să devin mai întâi un bun profesionist şi numai apoi să mă gândesc la funcţii. Acum, sunt sigur că am învăţat foarte multe. Poate, peste ceva timp, se va trezi şi în mine dorinţa de a fi şef. Deocamdată, mă simt confortabil aşa. Lucrez şi la Catedra de obstetrică şi ginecologie, comunic des cu medicii din toată ţara. Pentru mine contează mult atunci când un coleg îmi cere sfatul într-o problemă medicală. Este ca o apreciere.
Ştiindu-i exigenţele, credeţi că ceea ce se întâmplă acum este calea pe care şi-ar fi dorit-o tatăl dumneavoastră pentru institut?
Ştiţi, situaţia economică şi politică nu permite ca lucrurile să se dezvolte aşa cum
ne-am dori. Şi tatăl meu, poate, a văzut că lucrurile nu merg în cea mai bună direcţie, dar cred că administraţia actuală are cele mai bune gânduri.
Ce soluţii vedeţi pentru cele mai grave probleme din sistemul sanitar (plăţile neoficiale, lipsa de cadre, salariile mici)?
Salariile nu pot fi majorate dacă investiţiile în sănătate sunt mici. La noi o operaţie de cezariană, cu cinci zile de internare, costă 1.500 de lei. Cât ar costa această intervenţie în Germania sau în Statele Unite? Mult mai mult. Trebuie revăzute preţurile la serviciile medicale. Şi asigurarea medicală ar trebui să fie mai scumpă. Totodată, este imposibil să facem performanţă fără aparataj nou. În plan tehnologic, acum suntem la nivelul anilor 1970.
Mulţi directori de spitale vin pe cale de partid şi nu ştiu dacă e bine, pentru că un manager trebuie să fie ales pe principiul profesionalismului.
Centrul Naţional Anticorupţie a pregătit o strategie de combatere a corupţiei, care prevede, printre altele, că medicii vor trebui să anunţe CNA atunci când cineva va încerca să-i mituiască. Dumneavoastră aţi denunţa o astfel de tentativă?
Eu sunt pentru lupta cu acest fenomen în medicină, dar nu ştiu dacă aş suna la CNA să spun că cineva îmi propune mită. Nu sunt şi nici n-am fost un denunţător. Nu voi lua banii şi, probabil, îi voi spune pacientului să ducă în altă parte cadoul. Noi trebuie, totuşi, să ne axăm pe actul medical, de ce să ne ocupăm de tot felul de denunţuri? E o problemă foarte delicată.
Vom scăpa de corupţie când vom avea salarii bune. Medicii se gândesc cum să câştige bani ca să le ajungă. Unii o fac frumos, alţii bagă mâna în buzunarul pacientului.
V-aţi gândit vreodată să părăsiţi Moldova?
Am avut aşa gânduri. Cumnatul meu lucrează în SUA. Şi soţia lui munceşte acolo ca şi obstetrician-ginecolog. Am avut mai multe propuneri din partea lor. Poate, din cauza că n-am un caracter puternic, n-am putut să plec. Cineva trebuie să rămână. Parcă m-am regăsit aici. Şi sper că în viitor va fi mai bine.
Acest articol a fost publicat în cadrul Parteneriatului pentru Sănătate, dintre ziarul „Adevărul“ Moldova şi platforma e-sanatate.md
Se încarcă comentariile...
