Hepatita, „un asasin discret”. În Republica Modova 40.000 de oameni suferă de această boală

În Republica Moldova aproximativ 40.000 de persoane sunt infectate cu hepatite virale cronice. Cei mai mulţi oameni îşi pierd viaţa din cauza hepatitei virale A - 76,8% din totalul deceselor, a hepatitei virale B - 7,4% din cazurile de deces, a hepatitei virale C - 10,6% şi a hepatitei virale D - 1,3%. Specialiştii susţin că 20% din persoanele infectate riscă să facă ciroză sau cancer hepatic, dacă hepatitele nu sunt diagnosticate la timp.

Conform datelor statistice pe parcursul anului 2014 au fost înregistrate 1.853 de cazuri noi de hepatite virale cronice şi 757 de hepatite virale C cronice primare. La capitolul „alte hepatite virale cronice primar depistate”, au fost înregistrate 85 de cazuri. Astăzi este marcată Ziua mondială de combatere a hepatitelor. 

În regiunea europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), peste 13 de milioane persoane suferă de hepatită cronică B şi peste 15 milioane au hepatită cronică C. Două treimi din persoanele infectate sunt din Europa de Est şi Asia Centrală. Zilnic, în regiunea europeană, hepatitele virale B şi C cauzează 400 de decese.

„Decesele tragice, determinate de hepatite, ar putea fi prevenite prin micşorarea numărului de cazuri noi de îmbolnăvire şi îmbunătăţirea testării şi accesului la tratament pentru persoanele deja infectate. Aceasta implică sistarea practicilor nesigure de injectare şi transfuzie sanguină, vaccinarea copiilor împotriva hepatitei B, la fel ca şi asigurarea accesului persoanelor cu cel mai mare risc de infectare la testare şi medicamentele necesare tratării şi vindecării hepatitei B sau C,” menţionează Martin Donoghoe, membru al Programului comun pentru tuberculoză, HIV/SIDA şi hepatite al biroului regional european al OMS.

Boală fără simptome

Multe din cazurile de hepatite virale rămân asimptomatice timp de mai multe decenii de la infectare, afectând progresiv ficatul şi evoluând eventual în complicaţii grave sau fatale, cum ar fi ciroza hepatică, cancerul hepatic sau insuficienţa hepatică. În majoritatea ţărilor din regiune, cea mai mare parte (în unele ţări constituind peste 75 la sută) din persoanele afectate de hepatite virale nu ştiu că sunt infectate. Mulţi au fost infectaţi prin transfuzii sanguine sau alte manipulări medicale cu mulţi ani în urmă, atunci când nu existau încă teste.

Peste 20 la sută din persoanele infectate eventual vor face ciroză sau cancer hepatic, dacă hepatitele nu vor fi diagnosticate la timp; anual, în regiune, aproximativ peste 145.000 de persoane decedează de afecţiuni hepatice cauzate de hepatitele virale.

Hepatita, transmisă prin transfuzii sangvine

Mai multe categorii vulnerabile ale populaţiei, în particular persoanele consumatoare de droguri injectabile, prezintă un risc sporit de infectare cu hepatite. Totuşi, potenţial, orice persoană este expusă riscului, deoarece persistă practicile nesigure de injectare sau alte proceduri invazive ce pot expune populaţia la virusurile hepatici C sau B, fie în cadrul, fie în afara sistemului de sănătate. Transmiterea pe cale sexuală a hepatitei virale B rămâne o problemă nesoluţionată. În majoritatea ţărilor, vaccinarea universală există de mai bine de 20 de ani pentru prevenirea acestei patologii.

Vaccinarea nou-născuţilor este cea mai rapidă şi sigură modalitate de prevenire a transmiterii materno-fetale a hepatitei virale B, vaccinul asigurând protecţie pe viaţă împotriva infectării.

„Populaţia expusă riscului de infectare şi care nu a fost vaccinată în copilărie urmează să se vaccineze”, a reiterat Martin Donoghoe.

Dat fiind faptul că în regiunea europeană hepatitele virale C şi B continuă să fie răspândite prin practici nesigure de injectare sau transfuzie sanguină, urmează a fi extinse programele de prevenire în grupurile vulnerabile, reieşind din intervenţiile bazate pe dovezi, aşa ca reducerea riscului de infectare în rândul persoanelor consumatoare de droguri injectabile şi acces egal la servicii şi tratament pentru acestea.

Hepatita virală, „un asasin discret”

Tratamentul revoluţionar, elaborat recent, îndreptat împotriva hepatitei cronice C permite vindecarea în doar trei luni a peste 90% din cei infectaţi, fără reacţiile adverse severe caracteristice schemelor terapeutice anterioare. Ca răspuns la ultimele realizări în domeniul tratamentului şi profilaxiei hepatitelor virale şi în vederea asigurării suportului tehnic ţărilor pentru a face faţă epidemiei, în 2014, respectiv 2015, OMS a elaborat primul său ghid exhaustiv pentru tratamentul şi îngrijirea persoanelor cu hepatită C şi hepatită B.

„Este regretabil faptul că noile terapii continuă să fie inacceptabil de costisitoare, în prezent fiind inaccesibile pentru toţi cei ce au nevoie de acestea,” a conchis Martin Donoghoe, subliniind că, „pentru creşterea accesului la tratament şi obţinerea unor preţuri accesibile, se cere un angajament politici robust din partea guvernelor şi organizaţiilor societăţii civile”.

OMS lucrează asupra unei strategii globale de combatere a hepatitelor virale, urmărind scopul ambiţios de eliminare a hepatitelor virale ca problemă gravă de sănătate publică şi salvarea a milioane de persoane de decesele cauzate de afecţiunile hepatice cronice. Strategia va include un set complex de măsuri profilactice şi îndeamnă ţările să asigure un acces sporit la tratament şi o sensibilizare mai mare pe plan global privind hepatitele virale, aşa-numitul „asasin discret”.